Poezie
Confesiune ascunsă
acum cateva zile
1 min lectură·
Mediu
În buricele orelor picur untdelemn
Și nu sfădesc uitarea, să m-atingă
Broboane fine, secate de etern
În ceafă mi se pună, să mă stingă
Ca două note surde, grave
Ce șad în colbul nopții, nevăzut
S-aprind pe rând, vioaie și hulpave
Secunde ce par ore în ochii unui surd
O taină ce mustește negura tăcută
O-nșfac crezând că-i dulce rodie
Zdrelită îi dau drumu spre laută
S-asculte ea-n putere și în zodie
Al patru-lea pendul răsună: Culpa!
Cui a lăsat clepsidra neîntoarsă
Acum pecete șterse sug din pulpa
Luminii și eternitatea arsă
Am asteptat, să amorțesc în zori
Acolo unde noaptea-și află prelungire
Bâjbâind cu palma te caut, chiar și-n nori
Și-n dangătul de clopot și-n ochire
001.371
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dîrzu Andrei-Ovidiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Dîrzu Andrei-Ovidiu. “Confesiune ascunsă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dirzu-andrei-ovidiu/poezie/1751254/confesiune-ascunsaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.