diana weisz

Nu am mai scris demult nimic si comentariul tau inseamna foarte mult pentru mine.

Luciditatea se mai așterne din când în când, lăsând loc ideaticului pur. Mulțumesc...

Tendințe multe, înrădăcinat uneori adânc în incoerență, pe obișnuitul ton eclectic, după cum ai observat, deși de textul ăsta sunt oarecum mulțumită. Mă bucur că ți-am pus zâmbetul pe buze.
Mersi de trecere.

Șerpuiești printre imagini ca și cum ideile ar fi însăși privirea printre valurile de căldură. Parcă vezi totul (cititorul mă refer) cu ochii mijiți dintr-o perspectivă totuși largă), cu genele scut de intimitate.

Sunt absolut de acord cu tine. Mă încântă fiecare observație a ta, precisă, la obiect. Am eliminat două versuri, care mi s-au părut mie de prisos. Te mai aștept cu sugestii (partea tehnică încă mai scârțâie la mine). Mulțumesc pentru trecere :)
Respect,

Mahmoud, sper ca schimbarea de sus să fi făcut poezia mai clară, mai aerisită. Mulțumesc pentru trecere și te mai aștept cu sugestii.
Respect,

Scuze de răspunsul întârziat Tamara, dar până azi comentariul tău nu îmi apărea. Starea confuză din prima parte a poeziei e obișnuință la mine, ca și fragmentarea și jocul cu imaginile. Cât privește partea tehnică ai dreptate, mai am de lucrat un pic. Încerc să ajung la o formulă cât se poate de clară, dar de multe ori mă împotmolesc în vechile obiceiuri. Mulțumesc pentru comentariu și te mai aștept.
Respect,
Pennylane

Poate că ăsta ar fi fost titlul potrivit textului dar, am preferat să anunț suprafața și nu mesajul. Într-adevăr am mizat pe imagini, dar imagini care poartă mesaje în adâncuri. Oricum e ok că ai văzut panorama și nu subtitratrea ei în idee. Mai departe de atât nu te poate purta decât gândirea. Am mizat întâi pe stare, apoi pe raționament, cu riscul de a creea, aparent, cum spui tu, Ștefan, un hibrid poetic.

Te mai aștept cu observații oricând Andreea și mulțumesc pentru cele de azi și pentru intențiile bune.
Respect,
pennylane

În toate poeziile mele se reflectă fragmentarea asta și văd că devine defect. În legătură cu concordanța timpurilor...am folosit imperfectul cu un anumit scop. E vorba despre picarea din timp, o viziune din trecut (\"I seem to have fallen out of time\", mi s-a întipărit în minte expresia asta). Am folosit urbea pentru că așaam văzut eu tabloul...în sepia. În rest sunt de acord cu voi.
P.S. Revin cu modificări...poate e sesiunea de vină... Oricum o să iau în considerare fiecare din observațiile voastre.

Ai dreptate e doar un exercitiu...mai elaborat
Multumesc de trecere...te mai astept cu obervatii.

Într-adevăr...uite m-ai ajutat să scap de surpulusuri. Mulțumesc frumos pentru susținere! Te mai aștept cu observații.

Mulțumesc pentru observație și te aștept să citești modificarea să-mi spui părerea ta.
P.S. Cuvintele sunt un vehicul pretențios și relativ :)

Nu am nimic cu animalele!!! Ia motanul ca pe o personificare inversată (nu i-ai spus niciodată iubitului \"Motănel\"?!) Iar atitudinea mea față de el se explică prin atitudinea jurnalistulu lipsit de scrupule.

Asta am vrut să zic. Inserția are rolul de a corela textul cu titlul. Mulțumesc pentru apreciere dar...nu înțeleg...\"(si pe acest pseudonim)\"?

Promit atenție și texte din ce în ce...mai mature (în concordanță cu subtitlul) :)

Multumesc,am încercat să cos câte două sensuri antagonice fiecărui cuvânt.
Te mai aștept...:)

Sacadarea asta, fragmentarea asta...e o problemă la mine...pentru că nici acum nu am înțeles. E vorba de fluxul disparat al ideilor, care da...se leagă, dar în contexte diferite.
Mersi de trecere Romy.

“nu era mai frumos sa sugerezi senzatia de placere erotica la contactul cu ploaia” – pai asta incercam sa exlic ca sugereaza “fecundate de apa”
“mușcă-mă de puful ud” – în general îmi place foarte mult să conturez imagini prin asociere – adică asociem puful vatei cu senzația de plăcere erotică la contactul cu ploaia și să spunem violența, consumarea erotică, ar ieși...”mușcă-mă de puful ud”. Pe de altă parte cum am explicat și mai sus am vrut să reproduc o halucinație obsedantă cu vată și sticlă – o stare transluciditate, latență, letargie, plăcere moale în același timp. Am folosit „a fecunda” pentru a sugera fertilitatea plantelor. „Sunt interzisă pe stradă”- imaginea de ploaie torențială când toată lumea se ascunde sub ce prinde , ar vrea să iasă dar dintr-o teamă metafizică sau superstițioasă nu o fac, ci respectă legea nescrisă a ploii = “sunt interzisă”. „Mâini de pluș” – o repetiție a stării de pace, de liniște moale într-o formă mai familiară (plușul are o sonoritate famliară, naivă, copilărească). În fine „mâini de pluș zăbrelind răsăritul” e versul-cheie, care unește stările antagonice din poem – plăcere/restricție; erotism/copilărie

P.S. La ultima parte chiar îți dau dreptate Mihai:
Nu ai înțeles nimic!!!
Oricum mi-a făcut plăcere polemica.
Te mai aștept

Deși proaspete, imaginile din unghiul în care au fost puse pe hârtie îmi apar ca într-o peliculă demodată, în sepia. Deși zgomotoase, stările te induc într-o pace...aproape hippie (un ending de toată frumusețea - subscriu Ancuței)