Poezie
Narcolepsie
1 min lectură·
Mediu
Am visat caii de ciocolată
afundându-se în plămânii luminii
noi ne țineam de nas în marele parc de distracții
translucid și răcoros
din când în când alunecam pe buzele
sărurilor interzise
o cireadă de carton îți apăsa moalele
capului surmenat de intermitențe
la început o să te întinzi gol
pe colțarul crăcănat
la mijloc o să vibreze ceva-ul
ca și când cineva ar fi aruncat cu
dumnezeu în placenta dintre noi
jucându-se cu cercuri
ca în jurassic park la trecerea t-rexului
seara aia
un por cu por cu por
unde și când umbra va lua loc
moțăiala spațiilor din venele tale
care se reproduc alternativ în noi
ne rotim lipiți involuntar
într-o cutiuță muzicală
suntem un suvenir aniversar
024.143
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- diana weisz
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 118
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
diana weisz. “Narcolepsie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/diana-weisz-0021161/poezie/1761966/narcolepsieComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DWTendințe multe, înrădăcinat uneori adânc în incoerență, pe obișnuitul ton eclectic, după cum ai observat, deși de textul ăsta sunt oarecum mulțumită. Mă bucur că ți-am pus zâmbetul pe buze.
Mersi de trecere.
Mersi de trecere.
0
în acesta, în ciuda unor disonanțe rârâite și a tabloului care nu-și menține eclecticul până la capăt - ceea ce-mi dă impresia unei rupturi după strofa trei, a intrării în complet alt spațiu al spunerii - este evidentă o tandrețe detașată.
o aducere împreună care tresare zornăind și stârnește, pentru mine una, zâmbet.