Diana Iordache

trist, trist, trist...

Marin... sau Constantin... sau Daniel... (cum să-ți zic?). Se numește \"maturizare\" tristețea, pierderea, trădarea asta a mea de care ai menționat tu.
Mulțumesc de trecere, și te mai aștept!
Diana.

Analiza amănunțită și \"antecedentele\" tale poetice mă duc cu gândul la Judecata de Apoi. Foarte sugestive imaginile, dar versul care mi s-a lipit cel mai repede de creier și nu numai este \"și te dezbracă de oase până la piele\". Oamenii cu oasele pe dinafară și cu pielea în străfunduri... exteriorizare de-a dreptul, așa e?
Mâncați de îngeri, cântăriți de ei, dar mai ales de noi...
Felicitările și stima mea!
Sincer își zic, din cele citite până acum(nu multe, e drept) din creațiile rtale, e cea mai pe gustul meuș nu îndrăznesc să zic cea mai bună, pt. ca asta ar fi o apreciere mai generală.. doar... pegustul meu.

Îți mulțumesc și eu.. cred...
Cu sinceriate,

Interesant cum toate \"sunt\" pentru tine, totusi imi da impresia ca poate \"sunt\" de curand. Sau de curand le-ai descoperit tu... Si, e ceva cu dezacordul de la finalul poeziei, dar nu pot sa explic ce e.. suna si rau si bine in acelasi timp... cred ca pur si simplu, \"e\", corect?!

Cu toate ca textul e trecut la personale, intrebarea ta e cam prea \"personala\" pentru un comentariu public. Sunt doar intrebari pe care poat ca fiecare din noi si le-a pus, copil fiind :)

Daca nu ma insel, e primul tau comentariu pe pagina mea. Iti multumesc de trecere si de urma si... tot ce pot spune e ca imi pare rau. De boala. Iar leacul, e greu de gasit, il caut peste tot, si... nu dau de el.
Te mai astept, totusi. :)

... de comentariu. Ai dreptate.

... dar cu timpul asta... de nimic nu-mi mai ajunge.
Am observat acum greseala din comentariul meu anterior, si vreau sa o \"repar\": ca-ntr-un

Multam de comentariu, te mai astept.
Cu drag,

Atat de neimpartasita si de ascunsa, incat nici eu nu-i dau de urma... Multumesc de trecere si comentariu. :)

Multumesc de apreciere si de trecere, te mai astept!
Cu drag,

Da, Bogdan, eu. Nu e locul acestei \"recunoasteri\" aici, dar nu am adresa de e-mail. Eu... Si-atat, deocamdata...

forte religioasa, imi pare, poezia ta. Cred ca, dupa titlu, ma asteptam la altceva...
am sa te mai citesc, totusi :)
cu drag,

O emotie de nedescris. Sensibilitate si emotie, sentimet, iluzie, toate materializate in cuvinte si sugestii.
Cred ca am sa te citesc in continuare.
Cu drag,

cred c-ar suna mai bine \"numai de-ar fi cineva s-o audă\"

Din nou, mutumesc mult pentru aprecieri. Uite, cred ca am avut nevoie de o renastere ca sa se intample asta... sa pot scrie asa... Am renascut. Sunt din nou eu, si ma bucur!

Mutumesc mult si te mai astept pe pagina mea. Sper sa reusesc sa nu te dezamagesc...

Da, cu toții ne-am dorit, cel puțin o dată, să fim invizibili. Și totuți, tu vrei să scapi de invizibilitate... poate vrei să scapi de ea doar în lumea pisicilor... Interesant, nu, cum făpturile aste mici și rele și prostuțe ne ignoră pe noi, PE NOI!!!, cei a-tot-știutori...
Vezi tu, Bogdan, pisicile nu au conștiința morții, pentru ele, viața este doar existență, mișcare și mieunat. Ata. nu este gândire, nu este percepția vieții care trece, nu este reflectare asupra morții.
Faptul că tu te simți ucigător între pisici mă duce cu gândul la ceva sentimente pe care le reprimi, poate... Lasă-mă să ghicesc: tu nu prea ai avut animăluțe în copilărie, așa este?!
Revenind totuși la text, tu evidențiezi acolo acel simț în plus pe care îl au pisicile(și nu numai):ele te simt, chiar dacă nu te văd. Te simt, așa cum simțim noi moatrea, uneori, dar, cum am mai zis, pentru ele nu contează.

In fine, cred ca încep să devin inconsecventă. Mă opresc aici...

Cauti un ideal, il gasesti, se pare, mai aproape decat te asteptai... Ma bucur! Numai fericire. PS: poate incerci sa citesti unul din textele mele, mi se pare ca ar putea crea un contrast interesan. este \"Despre suflete și singurătate\"

In primul rand, multumesc de comentariu.
Starea de descompunere nu ma solicita si nu ma va solicita in sens pozitiv, intrucat, conform ultimelor mele sesizari, perioadele mele de \"escapade lirice\"(cand ma apuca scrisul) sunt cand sunt oarecum trista, dezamamgita, in stare de depresie, sau pe aproape. Lucrez, totusi, asupra acestui aspect.
Am sa verific si \"Margine\"