Tu
Tu ești băiatul care a intrat în viața mea fără să bată la ușă, dar care a adus cu el o liniște pe care nu o mai știam. Felul tău de a privi mă face să mă simt înțeleasă, de parcă ochii
DEDiana ElenaScrisoarea
Sunt o scrisoare căzută dintr-o mână grăbită direct în gura mării. N-am apucat să spun „te iubesc” până la capăt. Apa a pus punct în locul meu. Acum zac pe fundul oceanului între epave
DEDiana ElenaFir de gheață
La început a fost cald. Inexplicabil de cald. Apoi, din respirația mea, a crescut un fir de gheață — ca o greșeală a realității. Îl țineam între coaste și nu mă durea. Doar timpul
DEDiana ElenaDacă aș putea atinge cerul
Dacă aș putea atinge cerul, Ți-aș pune stele-n păr, ușor, Și ți-aș aduce–n zori misterul Ce leagă visele de dor. Dacă aș putea atinge cerul, Aș scrie vântul într-un zbor, Să-ți spună cum
DEDiana ElenaAsasinul care mi-a tăiat inima
În miezul unei nopți de catifea, când stelele pluteau ca note rătăcite, pășeam prin propria-mi tăcere, cu pași de vis, cu tâmplele aprinse, ascultând cum inima-mi cântă încet, ca o liră
DEDiana ElenaCimitirul vocilor
Nu mai știu cum suna vocea ta; doar aerul tremurat între două tăceri. Râsul tatei — o frunză sfâșiată de vânt. Glasul mamei — un fir de apă sub gheață. Și eu, copilul cu urechile pline de
DEDiana ElenaRăzboiul milionarilor
Pe străzi de aur se plimbă umbre reci, În palate de sticlă, fără glas, fără fețe. Își vând inima, își vând și cuvântul, Dar golul rămâne, ascuns în luxul sfânt. Zâmbete cumpărate plutesc prin
DEDiana ElenaCavalerii de cerneală
Porniră-n zori, din călimară, Cavalerii viselor grele, Cu pene-n flăcări de povară, Să scrie-n cer cu stele-n stele. Oh, cavalerii de cerneală, Pe file vechi, în miez de noapte, Scriu dorul
DEDiana ElenaÎn fața materiilor
În sala de clasă, ziua începe, Cu Litera vie ce gândul deschide. Româna ne-nvață cum dorul se scrie, Cum sufletul prinde cuvânt și poezie. La Matematică – cifre și stele, Drumuri precise,
DEDiana ElenaMorala de azi
În graba lumii care fuge Se pierd adesea mici valori: un zâmbet cald, o mână-ntinsă, un gând curat, lipsit de fiori. Ne îmbracă vorbele mândriei, cumpărăm tăceri din sticlă, iar când în
DEDiana ElenaDin ruine
Trăiai liniștit, ca o umbră cumințită de ziduri, numărând zile, adunând planuri, uitând să simți. ȘI-ATUNCI — LOVITURA! Un fulger a sfâșiat cerul, totul s-a prăbușit într-o clipă, și-ai
DEDiana ElenaOchii de chihlimbar
În zori, când lumina se-nalță ușor, Se-aprinde în taină un joc arzător. Din umbre subțiri răsare un dar: Strălucesc ca două stele — ochii de chihlimbar. Au focul în ei și o vrajă tăcută, O
DEDiana ElenaMagia asta
E ceva în aer, nu pot să explic, arde ca un foc și nu-i stins de nimic. Umbre și lumini dansează-n tăcere, e mai mult decât aș putea eu cere. Pașii mei se pierd pe un drum nebun, totul se
DEDiana ElenaTronul Vinului și al Poeziei
Sub bolți de mătase, unde tăcerea se topește, Se-așază timpul într-o cadență regească, Și masa, ca un altar de lumină, Își deschide aripile de cristal, Chemând poezia să stea la ospăț. Pe fața
DEDiana ElenaSub ramurile amintirii
Soarele pătrunde printre ramuri, Scutură aur peste iarba moale, Unde pașii noștri au lăsat ecouri Ce încă tremură în aerul de vară. Ghiozdane uitate, caiete răsfoite, Fiecare foaie poartă un
DEDiana ElenaSurori pe dos
Eu port în păr umbra nopții tăcute, ea poartă zorii cu raze luminoase. Ochii mei, căprui, sunt pământ ce visează, ai ei, albaștri, ca cerul senin care mângâie ziua. Eu caut tăcerea când lumea e
DEDiana ElenaVara asta n-a fost ca altele
Soarele a ars la fel, dar eu nu m-am mai ascuns de el. Am lăsat pielea să se stingă în lumină, ca și cum ar fi fost ultima vară. Am mers pe aceleași străzi, dar pașii mei n-au mai căutat
DEDiana ElenaAmintiri dintr-o iarnă fierbinte
Pe țărmul de aur, sub soare fierbinte, Se-aud mii de valuri șoptind liniștite. Se sparg cu putere, se joacă în zare, Și-aduc amintirea unei dulci vacanțe la mare. Marea strălucește, un cer
DEDiana ElenaLumea mea
Lumea mea începe încet, Cu ceai aburind într-o cană crăpată, Cu pisica dormind pe-un colț de caiet Și cu mine, desenând o lume mai dreaptă. Nu strălucește, dar e curată, Cu gânduri ce vin și
DEDiana ElenaLicurici
În noaptea adâncă, fără glas, Un mic licurici stă pe-un frunziș, Cu lanterna lui de cristal, Înveselește orice colțiș. Nu-i doar o lumină ce sclipeste, Ci-un dans de curaj și de
DEDiana ElenaYin și Yang
Unul s-a născut din retragere, din spațiul gol dintre două respirații. Nu avea nume, dar toți îl numeau slab, pentru că nu voia să cucerească. Se oprea, mereu, înainte de a strivi o
DEDiana ElenaUndeva în mine
Undeva în mine e liniște, nu aceea care vine după ceartă, nici cea dintr-o sală goală, ci o liniște vie, ca o pădure care respiră încet înainte de ploaie. Nu știu când a apărut. Poate într-o zi în
DEDiana ElenaTrandafirul din sânge
Din pieptul spart al lutului aprins răsare-ncet un trandafir învins. Nu-l udă ploi, ci venele tăcerii — roșu din roșul rupt al răbdării. Petalele-i miros a jurământ scris cândva-n carne, nu în
DEDiana ElenaUmbra cuvintelor
I. În miezul aripii de metal, un geamăt de stele se-nfășoară-n spirale – opalescența lor trece prin coamele norilor urbani, doar cerneala de plumb a gândului mai știe să deseneze contururi de înger
DEDiana ElenaUneori
Uneori, tăcerea nu fuge — ea se așază între două gânduri, ca o frunză căzută între pași care nu se mai întâlnesc. Uneori, iubirea nu spune nimic — doar stă acolo, ca un câine credincios la poarta
DEDiana ElenaSoare de iulie
Arde cerul fără milă, Peste câmp și peste vie, Zarea tremură-n lumină – E-un sărut de iulie. Grâu-n picioare de lumină Se închină blând în vânt, Soarele, cu mână plină, Scrie aur pe pământ. Se
DEDiana ElenaLacrima demonului
Pe tronul negru, uitat de zei, Stătea un demon fără scântei. Lumea îl teme, lumea-l alungă, Dar cine l-a iubit, tot plânge-ntr-o dungă. O floare mică, din cer trimisă, I-a atins inima, stinsă,
DEDiana ElenaBalada unei prințese fără nume
Pe-un tărâm cu zori de sticlă Și cu fluturi de peliculă, S-a născut din vis și spumă O fată fără chip, doar cu o sumă. Avea părul ca Rapunzel, Lung cât drumul fără țel, Vocea
DEDiana ElenaMulțumesc frumosului
Mulțumesc frumosului din floare, Ce-și deschide taina în lumină, Pentru-a firii blândă sărbătoare, Pentru pacea ce în ea se-nchină. Mulțumesc frumosului din zori, Când se scaldă cerul
DEDiana Elena