Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Lacrima demonului

1 min lectură·
Mediu
Pe tronul negru, uitat de zei,
Stătea un demon fără scântei.
Lumea îl teme, lumea-l alungă,
Dar cine l-a iubit, tot plânge-ntr-o dungă.
O floare mică, din cer trimisă,
I-a atins inima, stinsă, închisă.
Ea n-a știut că zâmbește la foc,
Dar el a ars, fără noroc.
Când dragostea vine, războiul se frânge,
Iar lanțuri de ură se rup și se strânge.
Un zâmbet de zână, o clipă curată —
Și demonul plânge, pentru prima dată.
Dar cerul e crud, și legile-s grele,
Iubirea-i o crimă sub stele rebele.
A pierdut totul, iar ea a murit,
Lăsând un fluture rătăcit.
Sub luna plină, el tace mereu,
Cu gândul la ea — foc și Dumnezeu.
Un demon iubind nu-i un basm fericit,
Ci o rană deschisă, pe-un suflet cumplit.
00173
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
128
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Diana Elena. “Lacrima demonului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/diana-elena-0062952/poezie/14192189/lacrima-demonului

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.