Poezie
Recviem de plumb
1 min lectură·
Mediu
Ce trist decor când mai cobor din neant,
O mare de monotonie se prelinge pe ziduri,
Iar timpul îmi sapă în carne adânci riduri,
Sub umbra ecranului, rece și flagrant.
Afară e mâzgă... un bec de neon agonizează bolnav,
Priviri artificiale se pierd în vitrine,
Se sting, rând pe rând, iluziile fine,
Iar somnul ne prinde în cercul lui sclav.
E ud și e rece ca-n fund de mormânt,
Prin parcuri nevrotice, pline de zgură,
O minte epuizată mai caută o măsură,
În timp ce secunde de ciment cad greu pe pământ.
Și totul apasă... orașul bate a pustiu,
În blocul cel gri, îmbrăcat în ruină,
O ultimă rază se stinge-n grădină,
Iar noi adormim fără să știm ce-a fost viu.
0021
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dascalu Mihai
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Dascalu Mihai. “Recviem de plumb.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dascalu-mihai/poezie/14205027/recviem-de-plumbComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.