Poezie
Dincolo de zar
1 min lectură·
Mediu
Răsuflă moartea înfrântă la spate,
Căci n-are ce lua din pumni fără mize,
Când tot ce-a fost mândrie și păcate
Se pierde-n umbra nopților ninsă de crize.
Pe masa de fier, cu margini tăioase,
Nu plâng după mâine, nu cer vreo iertare,
Neputința din mine cu rânduieli groase
E singurul templu ce-mi dă o cărare.
Și chiar de e totul o oarbă risipă,
Iar cerul și iadul sunt măști de hârtie,
Eu sunt nemurirea ascunsă-ntr-o clipă,
Păpușar și sclav peste masa pustie.
Zădărnicia e mantia mea de lumină,
O strâng peste piept când hazardul îngheață,
Arunc iarăși zarul cu mâna deplină:
N-am câștigat nimic, dar am ales viață.
006
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dascalu Mihai
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Dascalu Mihai. “Dincolo de zar.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dascalu-mihai/poezie/14204578/dincolo-de-zarComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
