ossified cross

tai ziua aceasta cât să-mi fac o cămașă de noapte
resturile de zgârci le arunc pe fereastră la câini
trag jaluzelele ca și cum aș trage linie

o durere de cap îmi scormone cu degetele bandajate
în șmirghel și sânge toate gândurile
ești de negăsit

crucea mi se încordează ca un arc fără săgeți ca o pândă
rămân așa un timp cu brațele întinse o sperietoare de ciori
atârnând de doi araci ponciși cam găunoși
rămân așa cu ochiul tăiat.

câteva ciori îmi beau privirea
mi-o poartă pe catalige
din ce în ce mai ascuțite

din ce în ce mai înalte
cerul e sângeriu doar când Dumnezeu e pe perfuzii
de credință


mă scot din vană
și salvez
singurătatea


_____________________
*Niagara mică, 2008.


Imaginile aparțin Dariei Darid.