fumul ăsta face cerul

toate sunt la locul lor azi fumul de țigară e un câine hămesit ce-mi linge în palmă singurătatea îl dau afară cu un zâmbet de manechin țigara între degete de aici de sus e ultima cruce pe care o mai îngrop în mine prin plămânii mei de aici de jos e un ac de siguranță îmi ține mâna pe lângă trup inspir adânc. toate sunt la locul lor azi sunt noe singurul lucru pe care-l mai salvez e pământul care-ți poartă urmele și n-am decât această singurătate tributară coastelor tale. nici urmă de îndoială noaptea asta este umbra lui dumnezeu care se repede asupră-mi ca un lasou expir. și odată cu fumul, scot afară cerul și toate capcanele