Timp ploios la marginea răbdării

Ce secetă cumplită aceasta,

mon cher

număr ploile pe degete :

una a căzut ieri

ce ploaie mică

n-a fost de ajuns,

una a căzut azi

dar a căzut în sus

dracu știe - iartă-mă Doamne -

un' s-o fi dus,

o sa cadă zic eu

și mâine o ploaie

și uite așa s-au făcut trei,

cu inelaru' patru,

cu ăl mic cinci,

cu încă cinci zece

și cu puțină răbdare

numărăm și degetele de la picioare :

în total douazeci...

ehe! de-ar fi ăstea ploi sănătoase

și reci ar fi...cool,

dar nu sunt decât degete socotitoare

ale ploilor ce ar urma să cadă

și nu e destul

Ce secetă cumplită aceasta,

mon cher

te chem să ne-necăm

într-un butoi cu bere,

o să-l plătim frățeste pe din trei

noi doi și-un drac amarnic

de femeie

și-o să pățim ce numai soarta știe

rupți și de vis

și de speranță,

îmbălsămați într-un delir,

plutind vremelnic și subtil...

și-ntr-adevăr;

hai să ne dăm atâta importanță

încât să nu ne mai oprim,

hai să părem că n-o să mai murim !

Ce secetă cumplită această

banală lipsă de ploi,

de sete suferă timpul

de timp numai setea din noi

Comentarii (1)