Dara Blu

si fara erata soapta florilor are sens :)

un gând uitat
arzând înstelat.

mai este nevoie sa spun ca exercitiile tale merita constelatii?

Ciudat, Mae :)
observatia ta \"de poveste\" mi-a adus in minte titlul pe care voiam sa il pun acestui tablou bunicesc: \"poveste de toamna\". voiam, la inceput, sa fie o poveste, dar creatia finala a fost mai apropiata de fotografie si tristete duioasa.
Multumesc de trecere.

Un text induiosator, Ionut, rudimentar ca tehnica, dar sincer prin el insusi.
Citeam acum citeva zile (en passant) din Arghezi \"Cintec pentru Tara\". Oare pe vremea lui Arghezi ori Cosbuc exista \"Cintarea Romaniei\", cu patriotism la comanda?
Depinde de fiecare din noi cum intelegem patriotismul, cum simtim dragostea de tara: un vers schiop, dar sincer, o munca bine facuta, o respectare benevola a legii (nu constrinsa)...

intotdeauna mi-a placut \"viata la tara\" (a lui Topirceanu), iar parodia aceasta este mai mult decit reusita.
Referitor la rima \"chat\"/\"internet\", fonetic rimeaza (a-ul din \"chat\" in transcriere fonetica este un \'e\' deschis)

alean
in pietre
curgând
lumina din noi

Textul este inspirat din fapte reale. Am avut destule complexe in a-l posta, insa mi-a placut prea mult esenta si am trecut peste, conform principiului \"A bon entendeur, salut!\".
Multumesc pentru vizita.

\"Pe-un drum de duce dorul dor
pe-un drum ce dincolo de nor
mai are o prelungire...\"

dar ce trai traim ca fluturi trecatori prin viata...

Delicat poem, Thais.
Atita zbatere prinsa in vremelnicia unei clipe avind in ea mai multa viata decit viata vesnica la un loc.
Multumesc pentru lectura.

Multumesc tuturor pentru trecere :)
Daca aceste ganduri plac, ma bucur. Nu stiu cum a fost receptat ca sens mesajul din ele, acest text trebuie privit in oglinda.

Mihaela, multumesc pentru mesajul tau atit de scurt, dar atit de cuprinzator. Citind, sper ca vei gasi ceva care sa iti placa, aducindu-ma mai aproape :)

este una dintre cele mai frumoase imagini pe care le-am intilnit in poezie (in general).

O sugestie: incearca sa folosesti diacriticele. Altfel, se pierde din farmecul lecturii.

Am ris cu lacrimi citind, din pacate, nu in hohote, ca s-ar fi uitat crucis lumea la mine.
Felicitari!
Ai o steluta sufleteasca de la mine :)

E greu de spus ce mi-a placut mai mult din versuri: sa fie prima parte? sa fie a doua? Nu pot spune. Decat ca ma cuprinde infiorarea unei tristeti resemnate, cu atit mai mult mai dureros de frumos.
Multumesc pentru lectura, Horia :)

A fost odată un țăran care a găsit în pădure un cuib de vulturi. A luat un ou din cuib și l-a adus acasă, dându-i-l unei găini să-l clocească alături de alte ouă.
La timpul cuvenit, viața a spart găoacea, iar puiul de vultur se purta aidoma ca frații săi aurii cu aripi scurte: ciugulea împreună cu ei, cârâia la fel ca ei, făcând tot ce era păsărește posibil să fie asemeni acestora, deși undeva în suflețelul lui simțea că parcă-parcă este o diferență...
Într-o zi, ridicând privirea în înaltul cerului a văzut o pasăre ce acoperea cu aripile ei seninul.
S-a dus la mama găină și a întrebat-o ce fel de pasăre este aceea. Iar mama găină i-a spus: \"Vezi-ți de treaba ta, prăpăditule, nu te mai uita pe sus după stele verzi. Pasărea aia este un vultur, ceea ce tu nu ai să ajungi niciodata\".

...și puiul de vultur a murit fără să știe că este un vultur.

Am citit si ascultat aceasta \"Yerba Mate III\" de atitea ori incit am uitat...Si de fiecare data ma invaluie o tristete fara margini
Putea sa nu existe muzica, era de ajuns muzicalitatea cuvintelor.
Ceea ce m-a impresionat si ma impresioneaza este amaraciunea resemnata a constatarii patinei vremii, indiferent de ceas ori poveste.

Acceptarea unei ordini milenare?!Nici gand!
Decit poate sub forma principiului Yin si Yang: complementarite cu rezultat per ansamblu de egalitate.:)
Pentru o femeie care iubeste un barbat, acesta din urma nu este mijlocul prin care isi atinge scopul-un copil(suna cam egoist).
Scopul femeii cind iubeste un barbat - sa fericeasca acel barbat, sa fericeasca lumea cu intreaga ei iubire, sa ii ofere acestuia viata.

Intr-adevar, o viziune simplista, la origine un drept la replica.
Intreband si eu, ca omu\' (nici barbat, nici femeie), de ce barbatii poeti gasesc cusururi \"pretioase\" femeilor poete, voalat spunindu-le ca potentialul lor este aplicabil crosetei, a aparut acest poem antagonic (un mic amanunt: si titlul si subtitlul au menirea de a trage de atentie, iertat fie-mi acest artificiu), prin care am cautat, fara ura si partinire, sa raspund, din punctul meu de vedere, la aceasta chestiune.

pentru Ramona:

De sunt inima,
fii tu durerea
prea marii duiosii
ce ma sfasie in scintei.

aici nu se intimpla nimic...

decat o poezie in care plinge istoria impinsa in sant cu mindria-i pe-o parte.

Ce primavara! Ce rivalutie!
Ce eroi in istoria NOASTRA!

Felicitari, Arada!