Făceam șomoioage mici din sonata lunii

Am prins o adiere prielnica ce ma duce direct spre miezul poemului: @mă trezeam cu un ocean de nisip în ochiul drept@ sevele urcandu/mi si mie @ din tăpi până în inimă@ (talpi, nu?) si nu mai eram @singur pe dinauntru@. Si toate astea se datoreaza lecturii acestui poem. Multumesc, Dani!

tot partea calda a vantului am surprins si eu ca fiind o imagine sugestiva cadrului liric
incerc sa imi inchipui cum arata o imbratisare cu mii de brate
asta trebuia sa fie o apologie a sensibilitatii

Nicolae, ma bucur ca textul meu ti-a prilejuit o stare frumoasa, cam asta mi-am prospus eu sa produc in altii cand scriu... niște stări de să nu mai aibă omul aer când citește.
Uite si la Laurențiu (pardon de lalafonie) ce vrea să-și închipuie! normal, dacă suntem niște sensibili, noi, poeții...așa ne trebuie, mii de brațe.

M-a impresionat poezia asta \"din tălpi până în inimă\".
Ai o simplicitate neafectata care este atu-ul tau principal.

Imbratisarea cu mii de brate mi-a amintit de miriapozi in rut, si am suras, apoi de zeita Kali cea cu multe brate, si am cazut pe ganduri.

Mi-a mai evocat dansurile thailandeze in care vezi doar prima dansatoare cu bratele unduitoare ale celor aliniate in spatele ei.
Frumoasa imagine, te invidiez pentru ea!
:)

ce bine ai surpins ideea bratelor multe. Multumesc de trecere si comentare.

cu rictusul subtextual de rigoare

oare de a refuzat conu\' Silviu sa ma comenteze aici? sunt in impas total. rictusul pentru ce-o mai fi? subtextual, subtextual, dar sa stim si noi... ce zici, nene Silviule?

de fapt, eu as fi vrut sa comentez la poezia cu \"fragilul\" tras peste ochi - stii, o am aici, pe memory stick; ai uitat\'o candva pe un laptop si mi\'a placut mult; de atunci n\'au mai curs valuri decat in amintirile unor marinari de ocazie

acum citesc si restul si privesc la fel de placut surprins

Cristi, ce surpriza placuta! Lasa ca nu te pune nimeni la ooftopic, am eu grija. Uitasem ca scrii poezie, te voi citi si eu. Multumesc de semn.