căință

La prima citire, doar o beție de cuvinte...

Aprofundând, găsești o minunată alcătuire,
ce induce hipnotic poezie cititorului.

Asa este: poezia se cuvine a fi aprofundata (inclusiv in actul lecturii), altfel... Asta nu inseamna ca sunt absolut convinsa ca nu se mai pot scutura podoabele (mai mult sau mai putin) stilistice... O s-o fac / sper / la o viitoare revizie, cd se vor fi adunat suficient de multe texte (cat de cat) demne de titlul de poem.
Va multumesc pt oprire si ma bucur ca ati depasit stadiul unei receptari...initiale!

Nu știu ce să comentez inovația sau curajul? Cred că la inovație mă abțin măcar așa îmi pot recunoaște pătrățica de semidoct. Curajul însă mi-e abordabil. Când te referi la așa ceva necesită abordate: motivația, obiectul curajului, receptarea și reușita sau înfrângerea.
Versurile de sus oferă vorba caldă referire la pâine cu ștergarul peste aburii sensului. E o expoziție de amintiri și fixații care clarifică util și formal finalul. Văd drept izbândă lirică demontarea formelor comune în forme proprii cât și esențializarea discursului. Cumva ați oferit acea dezumanizare în sens cu o prea-umanizare în formă ori asta merită cel puțin 5 stele. Până atunci e cerul plin de inspirație până vă lămuriți căința.

Uneori nu avem curajul, forta interioara sau... inspiratia de a adopta o anume conduita, desi suntem constienti de anumite realitati/ de relevanta lor si de consecintele ignorarii acestora mai ales pe termen lung.Acel "pariu cu Divinitatea" trebuie "incercat" (oricum riscam prosteste in cu totul alte campuri existentiale!!), de aici vidul interior enorm care succeda lipsei asumarii/ indraznelii (cf. si indemnul hristic, Indrazniti...). In perspectiva religioasa/ crestina, cainta (strigatul, plansul...) ne poate reintoarce insa pe drumul autentic (o... re-umanizare).

Va multumesc frumos pt timpul acordat, cat si pentru cele................................5 stele... virtuale!!!! Cu prietenie, D.

ps: stiu ca mai am inca muuuuuuuuuuult de lucru la latura mea estetica!!!