Poezie
tristețea verii
1 min lectură·
Mediu
a venit vara și prin geamurile de sticlă
aud păsările verii cântând de parcă anotimpul acesta e unul al bucuriei
dar nu, e al tristeților de orice fel.
munții în depărtare par frumoși. când aerul e limpede
se creeaza o iluzie pe care o port în piept.
ne rotim sub același cer. sus în atmosferă s-a ridicat un nor
de gaz sarin. e frica și neliniștea noastră.
ceva care ne otrăvește fără să ne dăm seama cum.
când e senin e ca și cum ai vedea glonțul pornind dintr-o pușcă gata armată.
a venit vara și înafara geamurilor de sticlă se vede marea
clocotind. o oală sub presiune. aici revin de fiecare dată
când nu mai pot să suport liniștea din oraș. e o liniște absurdă și contagioasă.
te face să taci.
alte gloanțe spulberă liniștea.
a venit vara și îmi întind corpul în bătaia puștilor
ca și cum aș fi un condamnat la moarte.
a venit vara și o privesc permanent printre geamurile de sticlă
ca nimic să nu mă poată răni.
nici măcar frumusețea ei.
când e senin e ca și cum aș vedea glonțul pornind dintr-o pușcă gata armată.
011.702
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Daniela Davidoff
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 192
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniela Davidoff. “tristețea verii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-birzu/poezie/14147364/tristetea-veriiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Fiecare anotimp are atmosfera și ambianța sale specifice și parcă și timpul devine versatil influențând stările omului, căci anotimpurile au ofertele lor pe care ar fi bine ca oamenii să le valorifice.
0
