Poezie

***

1 min lectură·18 aprilie 2020

Mediu

modul în care cade lumina în fășii

prin ele ne strecurăm dincolo

ne lipim de geamuri

corpurile noastre de sticlă încep să se spargă

dincolo e fetița din vis care ne cheamă la ea.

în orbitoarea lumină nu știe că am murit toți

aproape o putem atinge

aici, deasupra noastra nu mai sunt decât norii de sânge și praf/

dincolo e liniște e pace e primavară.

e frumusețe ca într-o fertlizare in vitro.

să punem flori de cireș peste gurile morților

a spus fetița în vis

așa va părea că moartea a înflorit în ei ca o primăvară.

și se va face pace dar noi vom rămâne robii sângelui nostru complet schimbat

acestei primăveri uriașe în care nu-ți dorești decât să zbori atunci când

prea multe lucruri apasă ca și cum ai ține un deget cu putere peste o arteră fisurată.

001.526

Daniela Davidoff. “***.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniela-birzu/poezie/14146199/text

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.