Poezie
Ceruri
1 min lectură·
Mediu
Ti-am găsit
urmele aripilor
pe cerul meu
Călcând cu sfială
ierburi de rouă
în aerul plin
de
nedumerirea
gărgărițelor
Din cerul tău
cădeau nepăsători
norii
Privighetori plonjau
în soare ușoare
Gângureai monoton
urlete
din sfâșierea
ploilor
Cerurile noastre
erau pregătite
să nască
ziua
Zbatere de stânci
întrecând păsările
La o nouă zi am zămislit cerul
În cântece de leagăn
Munții și-adorm liniștiți
nemuririle
Înghesuială de ceruri
la poarta sărutului
Grăbite
să-și pecetluiască
iubirile
În dorințe de-nalt
necuprinse de minte
La umbra ta îmi cern veșnicia
Sunt doar
un orizont așteptându-ți
privirea în care
să fim și noi
o parte
de cer
063355
0
Privighetori plonjau în soare ușoare
Gângureai\".Toamna e departe; in anotimpul acesta nu exista decat joaca sau jocul, desenand cerul...