Fi-vom unu

Daniel,

eu îți răspund. pot să-ți răspund cu un poem ?
sau să-ți vorbesc despre o altă dragoste?

p.s - mi se pare că sunt prea multe verbe. doar mi se pare.

Madim

Sunt multe lucruri care scapă rațiunii, iar acela care, pentru a înțelege viața se folosește numai de rațiune și nu de credință și iubire, seamănă cu un om care vrea să apuce flacăra cu cleștele dar nu rămâne în mână decât cu un tăciune fumegând. De-asta mi-e bine mie aici în poemul tău în care reușești să scoți din cuvinte doar floarea...

o să-ți spun ceva dragul meu chiar acum
papuci înmugurți și-a pus lumina pe drum
castanii și-au aprins candela printre ramuri
și soarele curge miere-n perdele la geamuri

pasărea-somn face cros pe-o străduță lila
clopotul cerne vise cu cântec de mucava
îngerii înfloresc umbre în solzul de pește
doar floarea de colț la munte doinește

cu fluier de soc în osul de lut al pădurii
topind ferigi cu gust amar în cerul gurii
până în măduva sufletului înaltul se cerne
fulgi de lavandă așternând printre perne

dimineața ciugulește grăunțe-n fereastră
pentru tine am îmbrăcat o bluză albastră
pe-obraji m-am dat cu puf de rândunele
pe noptieră-am așezat o glastră cu lalele

și-o carte de poeme-n mănuși de catifea
scrise-ntr-un vis demult de mâna ta
cu-o pană înmuiată în piatră de lumină
la margine de univers cu gust de amandină

Iți mulțumesc, Daniel, pentru vibrația și sunetele ce răzbat din poemele tale rostuind în mine armonia celestă și cuvintele acestei poezii căreia nu-i găsesc titlu și pe care am scris-o inspirată fiind de magia versurilor tale « Fi-vom unu »

Cu drag,
Ama

Hristos a înviat!
Eu îți mulțumesc, Ama, și mă bucur tare să vorbim din nou. :)
Impresionant răspunsul și vibrația...
Drag,
Daniel