Poezie
Mașina vecinei mele
2 min lectură·
Mediu
seara mă spăl pe cap în lumină
sunt farurile de la mașina vecinei mele
îi place să o parcheze peste drum
pe locul unde odată ne jucam împreună
vecina mea e deosebită de ceilalți oameni care trec
în fiecare zi pe sub geamul unde am plantat doi câini
mi-a zis vânzătoarea de la mall că la primăvară
vor scoate capul și vor începe să latre dar numai seara
le spun și lor că vecina mea e deosebită
are doar un cd cu voltaj în mașină și boxele
pe care le-a primit de la frati-său din italia
ascultă la tare pe drumul ce duce la penitenciar
acolo se oprește și îi pictează pe băieți printre gratii
apoi le vinde țigări și îi consolează pe cei care sunt violați
îl pupă pe frunte pe ăla micu’ se suie în mașină și pleacă
aud noaptea farurile cum îmi bat în geam semn că a venit
și că e timpul să mă spăl iar pe cap cu șamponul de la fratele ei
pe care l-am ajutat să plece în italia când era mai mic decât mine
acum nu mai e nimeni nu știe trimite doar vederi de crăciun
în care pune o sută de euro pentru ai lui nu-i plac cuvintele
vine iar seara iar câinii cresc repede
s-au obișnuit și ei cu farurile de la mașina vecinei
pe ea nu o latră doar o roagă să îi ia și pe ei
când mai merge să deseneze la pușcărie
003.633
0