Poezie
Rămășițe de ger
1 min lectură·
Mediu
Adunam picături de alb din tabloul natură
și le pictam fiecare după cum merita
una în ploaie alta în ger în frig sau în gheață
tot a doua o trimiteam înapoi la perfecționare
copaci aplaudau frenetic
bis bis bis
hoinari puii de vrăbii se înveleau cu speranțe
vom trece încă o iarnă cu pământul dedesubt
un om de zăpadă imaginar
făcea cu mâna trecătorilor grăbiți
iubindu-se și ei tot imaginar
astăzi e zi de cumpărături
încet se îndreaptă oameni pe rând către piață
buzunarele zâmbesc sărace
de iarnă și frig prin pustiul din ele
doar unul mai cumpără brazi
și vine apoi să vândă coșciuge
nici moartea nu-i gratis
ninge târziu în luna lui Marte
și nimeni și nimeni
nu plânge
032.391
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Daniel Puia-Dumitrescu. “Rămășițe de ger.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-puia-dumitrescu/poezie/107732/ramasite-de-gerComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DPMa bucur ca iti place, Carmen, te mai astept ...
Cu drag,
Daniel
Cu drag,
Daniel
0
TN...am citit, am recitit ... dulce-amară poezia asta a ta și din pacate chiar realitatea noastră surprinsă de tine cu maiestrie aici. Nimic nu-și mai află firescul, nici macar fulgii de nea iar \"buzunarele zâmbesc sărace/de iarnă și frig prin pustiul din ele\".Mi-a placut în mod deosebit strofa a treia....\"iubindu-se și ei tot imaginar\" :)...ma sperie gândul că s-ar putea sa ai dreptate...:)
Cu drag
Taisia
Cu drag
Taisia
0
imi place, desigur
cu drag