Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

lumină

1 min lectură·
Mediu
frânturi ajungeau la mine cioburi
rămâneai zâmbind nemișcată până fugeau toți norii
de multe ori îmi trimiteai mesaje încifrate
de trei ori literă ascunsă între coaste
scântei în colțuri de lacrimi
la limita dintre întuneric și timp
trec veșniciile îmbujorate printre ape
râuri râuri de căldură strălucitoare
m-ai îmbrățișat
ghearele ți-au rămas încleștate
și nu erai răpitoare
și nu eram pradă
noi nu eram
rămăseseră doar
dârele fluorescente
de praf
și-ai răsărit
aducându-mi zorile
oare pe tine
te cânt?
022895
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
79
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Daniel Puia-Dumitrescu. “lumină.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-puia-dumitrescu/poezie/107171/lumina

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@marlena-braesterMB
marlena braester
Indragostit de lumina, pana la anihilare? \"Noi nu eram\" - sa fie doar o amintire? Desi dispersata in cioburi, in franturi, lumina ajunge la tine ca un zambet, apoi metamorfozata in sclipiri in colturi de lacrimi, la care se adauga si culoarea socanta a vesniciilor imbujorate. Luminoasa imagine intre intuneric si timp!
0
CA
\"oare pe tine
te cânt?\"

daca nu stii tu...atunci, cine?! :)
0