Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

...pe deal

1 min lectură·
Mediu
Pe deal e seară, trece un papuc
cu toba spartă, bubuie cu jale,
în timp ce eu de mână te apuc,
să îți arăt durerea de la șale.
E toamnă, vântul bate peste nuc
și peste brațul unei macarale
căzute în grădină. Îți aduc
o cască pentru nucile domoale.
Ne dezbrăcăm, dar un vârtej năuc
răstoarnă peste noi duminicale
remorci de frunze. O să mă usuc,
tot așteptând să-ți pice de la poale.
Vezi, stelele, iubito, s-au cam dus
și-i luna sforăind cu burta-n sus…
053.844
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
85
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Daniel Bratu. “...pe deal.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-bratu/poezie/1807172/pe-deal

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@rodean-stefan-cornelRSRodean Stefan-Cornel
Un sonet de toamnă, de dragoste și, mai presus de toate... umoristic. Un umor fin, de bun simț, nu ostentativ, îmbinat cu o anumită nostalgie și duioșie. Totul mi se pare deosebit de bine realizat, dar prima strofă și finalul (începând de la \"O să mă usuc...\") mi se par cu totul și cu totul remarcabile.
Prozodia este fără niciun cusur, ritmul iambic, cu metrica de cinci picioare-cinci picioare și jumătate, curgând perfect iar rimele alese fiind foarte inspirate (nu se observă nici măcar o rimă facilă).
Mie mi-a plăcut, vă mulțumesc!
Cornel Rodean
0
Distincție acordată
@maria-prochipiucMPMaria Prochipiuc
Daca as spune ca e o incantare poate unii nu m-ar crede, dar daca spun ca este cea mai reusitsa poezie din cate am citit azi- e un adevar ( fiecare cu parerea lui desigur) prima strofa mi-a adus zmbetul unei zile mohorate (doar afara ca in suflet e totul foarte bine) si parca ma gandesc la durerea de la sale in timp ce tu agale imi intinzi o mana cu siguranta nu te mai apuc si bubuie cu jale pamantul care ma pra-vale.

Abia in a doua strofa proclami: E toamnă, vântul bate peste nuc fiecare vers are stilul lui sa-ti spuna ceva, textul curge cu repeziciune, ai tendinta sa nu mai astepti casca si sa o iei singur, Cazute, sunt doar nucile si bratul macaralei. Ritmul este alert, iar versul limpede ( cu intorsaturi pe alocuri), natural.

Toamna, frunze, dezbracari, te naucesc cuvintele incat nu mai stii de fapt e vara sau doar toamna cu vartejul ei nauc ce reuseste sa rastoarne duminicale si in ritm de vals poalele sa se zbenguie … Incerc sa gasesc cheia, dar fiindca versul te plimba dintr-un registru in altul totul e nesigur. Singurul lucru, sigur de aici e doar faptul ca: O să mă usuc,
tot așteptând să-ți pice de la poale


Nu te-am mai citit demult si a fost o incantare!
0
@dana-stefanDSDana Stefan
ma alatur si eu celorlalti ca sa-mi exprim o data, incantarea de a citi un poem aparent șugubăț, menit ca sa te incalceasca departe de vraja unui zâmbet izvorât insa dintr-un sentiment curat si sincer de iubire si nu in ultimul rand, foarte bucuroasa sa te recitesc pe poezie.ro.
dani bratu, cu aceeasi consideratie,

Linea
0
@silvia-goteanschiiSGSilvia Goteanschii
un poem de toamnă și dragoste, un poem ca o rupere de apă, un poem în care stelele luminează un știut sentiment.
Admir remorcile de frunze și parcă văd prin fața ochilor imaginea lor, iar nucile domoale sunt bune de pus lângă icoană.

cu prietenie, Silvia
0
@daniel-bratuDBDaniel Bratu
mulțumesc, prieteni mai vechi și mai noi ai versurilor mele,
Maria - descifrând hermeneutic și luminând
Dana - pictând pe dunga umbrelor de sens
Silvia - cântând în vers alb amalgamul rimat
Cornel - sigur pe diapazon, aplicat și generos

în cuibarul toamnelor lumea devine ovală, cerul are curburi primordiale înainte de îngheț, iar tapetul cald și umed al frunzelor e anunț sfâșiat al unui alt posibil început, e acum gălbenuș de soare cu dinți de zăpezi
0