Poezie

Încep să urc

1 min lectură·3 aprilie 2018

Mediu

Încep să urc pe-un deal fără de nume,

cu vântul fluierând prin buzunare,

mă trag din cartea necâștigătoare

a regilor cu gloabele postume.

Merg tot mai greu, spre ținta nu știu care,

din spate,-un bici ar vrea să mă îndrume

și-n ceafă cedru-mi cântă despre-o lume

ce mă va strânge într-o lumânare.

Pe unde sunt, nici Dumnezeu nu știe

și rănile cu ce mai mi le ung,

ce-nchipuire-n mers mă mai învie

și mă omoară după, îndelung... -

nu mă oprește nici o grozăvie.

Dar ce mă fac atunci când o s-ajung?!

013.204

Despre aceasta lucrare

Autor: Daniel Bratu
Tip: Poezie
Cuvinte: 92
Citire: 1 min
Versuri: 14
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Daniel Bratu. “Încep să urc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/daniel-bratu/poezie/14123380/incep-sa-urc

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

RR razvan rachieriu✓4 apr. 2018

Sensurile așezate într-un viitor îndepărtat fac calea către ele tot mai „grea”, mai dificilă, iar luminiscența lor este înghițită de echivoc obscur și dacă ai deviat de la cale, l-ai pierdut pe Dumnezeu și se prefigurează diavolul.
„Rănile” pot fi „unse” cu substanța panaceu a poeziilor.