Poezie
Se poate...
1 min lectură·
Mediu
Se poate să nu fim până-n sfârșire
decât un început cu-a fost odată,
prin lumea-n mii și mii desperecheată,
o dulce și aleasă contopire,
o amintire-a ierbii, legănată
de mii de răsuflări ca de zefire,
o pierdere de câtă regăsire
n-ar mai fi fost să fie niciodată.
Și-acuma, când mai șuieră în vene
hematiile noastre dezlegate,
când buza mea pre limba ta, alene,
nu știe ce cuvinte va mai scoate,
eu pot să mor, la primu-ți dat din gene,
c-atâta fericire nu… se poate...
022.564
0
RR