Dana Stanescu

o poezie care curge un pic altfel decat textele tale...

frumos:

asemenea unei gloate flămânde
cerând iubirii răspuns

si esti cam trist in ultimele poezii de dragoste ...

imi plac imaginile acestea:

folosim zilnic cuvinte sterpe de sens
suflet-inimă-dragoste-pereche-Dumnezeu
le ținem la piept ca pe niște păsări împăiate
mângâind marginile frumosului cu degete văruite
simțim câteodată un fel de durere înspinată
aproape galbenă

si imagina nascuta de balul mascat al unor iubiri

printr-un vitraliu luna se vede si ea altfel... http://www.roua.org/beatrice/photos/barcelona/big/DSCF0553.jpg

sau asa
http://www.roua.org/beatrice/photos/barcelona/big/DSCF0560.jpg

>mi-e silă de cuvintele ce răbdătoare ne poartă minciuna și târfele-gânduri<

de cand scriu a inceput s aimi fie teama de cuvinte si uneori chiar scarba...

acum, eu as mai fi renuntat la constructiile de gen substantiv-adjectiv si as fi sucit un pic altfel: nuntă rece, carnaval demonic, păsări împăiate, trandafiri nedăruiti, degete văruite :)

hai sa iti spun ce mi-a placut:

Probabil de aceea, în liniștea nopții,
tăcerile oglinzilor tresar nervoase din încheieturi
așa mirate de nenăscut.

(Și totul a pornit de la o anumită impresie)//

La un moment dat eram atât de strâns înfășurati
de cuvinte, încât unul dintre noi, nu mai știu exact care,
s-a decis să sfâșie tăcerea cu dinții.

acum stii tu ce nu-mi place mie, nu-mi plac defintiile, (cred ca m-am mai luat de tine la textul cu ipostazele femeii)... hai sa nu punem etichete clare...

Camiii, unde-i cappucino?







//

multumesc de trecere, starile astea vin si trec. si apoi e asa cum spune Cami, ca o eclipsa de suflet.

Te referi la micul incident de pe celalalt site? Poate am raspuns mai temperamental, dar asa sunt eu. Cat despre Moromete? Am citit cartea in liceu, sunt atatia ani de atunci incat chiar nu stiu spre ce ne indreptam. Poate imi spui tu. putin uimita de vizita

Come to the edge
\'but we\'ll fall\'
Come to the edge
and they came
and he pushed them
and they flew

( aprox din memorie )

ah, acolo in buzunar aerau cuvintele mele? :) mai vin si tristeti, dar nu raman ele mult...

si mie mi-a placut in intregime, o poezie pe gustul meu. poate am sa iti arat statuile transparente...

imi place drumul care se intinde aluat inaintea pasilor nostri si turnul in cvare urca pe osii, si faptul ca noi il privim prin ferestre

uite asa ma plimb si eu prin varstele tale, cand cu talpile goale pe taciuni, cand prin zapezi incandescente.

stii ca te-am citit, nu-i asa? nu e genul meu de text dar am fost pe la tine sa vad ce mai faci.

fata de ultima poezie , e mare schimbare, as aca si tonul meu e altul. acum comentez cu inima linistita. am o slabiciune pentru poeziile de dragoste, recunosc.
asaaa:
imi place prima strofa cu acea mangaiere de miere
lebada mi se pare un pic stranie, ca simbol
si oare unde e locul tau intre cei care isi afla perechea?

interesanta imaginea

am avut senzatia a doua personaje aflate in aceeasi camera dar in contratimp, trecand unele pe langa altele, prin ele, un dialog al absentilor...al absentelor...

in spirit de gluma ti-as pune sa mai scrii o poezie :)) trebuie s acaut ce e ala izotop , c anu am mai deschis cartile de critica de mult

Tu zici mereu ca nu te superi niciodata. Oricum am trimis mai devreme buzduganul, asa ca stii la ce sa te astepti.
Maria, in mod normal eu nu deschid un text cu un asa titlu sau nici macar nu trec de primele versuri. Dar cand e vorba de cineva pe care il cunosc, normal ca citesc cu atentie. Si in cazul asta m-au apucat dracii.
Hai sa iti vorbesc despre moarte :
-in 3 zile am aflat ca doua prietene au tumoare. Amandoua sunt tinere, ~36 ani~ au copii. Una se opereaza joi.
-azi au ingropat o fetita . a fost bolnava. O prietena era suparata ca nu i-au inchis gura frumos.
-un tata si-a lasat baiatul fara un picior intr-un accident. Din sold.
-era sa cada un grilaj de fier in capul unor copii. O minge de fotbal.
-o fetita bolnava de diabet isi face injectiile cu insulina singura, in burtica. E un ingeras blond cu ochii albastri. Mie mi se rupe inima numai cand ma gandesc.

Mai continui ? Ne colcaie viermii sub piele de la primul strigat, ca sa vorbesc in tonul versurilor tale. Mergem umar la umar cu ea in fiecare clipa. Si totusi cat de frumoasa e viata ! si cat o iubim si cat ar trebui sa ii multumim pentru ce ne ofera in fiecare zi. Pentru cele marunte si pentru cele mari.

As putea sa scriu o multime de lucruri despre asta, filosofeala, cum o numesc eu. As putea sa iti brodez aici numai floricele, dragalasenii etc. Poate altadata. Eu simt nevoia sa te scutur. Stiu cata nevoie am eu de asa ceva atunci cand sunt deprimata.

Toti avem perioade mai bune si perioade mai rele. E normal, e ciclic, are explicatii fiziologice si psihologice. Hai sa iti spun ce fac eu sa ma pun pe picioare. Plang, doamne cat bazai pana mi se umfla ochii si ma doare capul de nu mai pot ! Ma inchid in casa si nu raspund la telefon . Dar in acelasi timp simt nevoai sa vorbesc si sa ma plang si sa imi plang de mila. Ascult Janis Joplin si o las pe ea sa urle in locul meu. Imi vine sa imi spun povestea la straini. Uneori chinui pe cine nu trebuie. Alteori scriu in jurnal , las o ora, 2 si apoi citesc si mi se face rusine . Trucuri personale care sa ma ajute sa ma ridic.

Spui ca nici tu nu te mai intelegi. Ia o hartie si scrie, fara metaforele, direct si sincer :
-cine sunt eu ?
-nu imi place la mine …
-sunt nefericita pentru ca…
-ma simt
-as vrea
-nu am …etc etc etc

Maria, stii cat de norocoasa esti ca ai parcuri, ca ai biblioteci, ca ai prieteni. Nu mai lasa gandurile sa iti faca rau. Plimba-te, zambeste cuiva de pe strada, schimba perdelele cu unele oranj in lipsa soarelui care e de vina pentru depresiile de iarna, gateste pentru prieteni, familie, papa ceva bun, fa-ti un cadou, asculta muzica ta, rasfata-te…

Ce pacat ca Iasi-ul ala e prea departe. Te-as bate la cap pana ar trece toate si nu ai mai scrie asa prostii.

Mai e nevoie sa mai scriu ‘cu drag ?’

acele versuri imi plac, dar stii, eu sunt mai patimasa cand e vorba de /poezie/ ca o iubesc! Dar nu am vazut-o din cauza celorlalte versuri. si stiu si problema si textul si contextul si restul.

oh, da personale, poate ar fi trebuit sa tac...
dar cum iti sunt draga? ca nu ma cunsoti :)

eu am sa fiu scurta. (chiar) si rupt din context acest text nu este poezie chiar daca undeva mai sus spui asta. nu stiu de ce dar de acum incolo o sa am o strangere de inima cand voi mai deschide un text semnat de tine... bine eu as avea cuvinte mai dure dar ma abtin

eu cred ca nu te poate impiedica nimeni sa pui si alte variante, asa vedem si noi diferenta. uite ce am inteles eu din text : let\'s feats on other people life? asa e?

eu nu am plecat nicaieri,doar ca uneori scriu/vorbesc mai mult ,alteori mai putin... mi-a placut ideea cu trezirea in alta viata...

uite, da un search pe dana stanescu suki si o sa iti apara carticica mea/tolba mea cu povesti de pe liternet. daca nu,cauta in pagina mea de autor si o vei gasi cu putina rabdare...
la buna recitire si multumesc de semn

ma bucur ca mi-ai lasat semn si mai ales ca ti-a placut cate ceva de aici. si de ce nu, mai vino...