loading...

și nu e decât o dimineață ca oricare alta
ploaia îmi secționează transversal visul
fâșiile verticale se așează cuminți în jurnal
pe frunze picături gravide nasc în mine sete

ce senzație
dimineața asta o simt ca pe o limbă uriașă de câine prietenos

între timp hrănim animale savurăm cafeaua
acceptăm liniștea normalității
azi refuzăm să ne sufocăm în așteptare sau între decizii
mutăm scaune în căutarea colțului potrivit fiecărui poet din noi
generatorul automat de timp, viață, cuvinte se pune în mișcare

și nu e decât o altă dimineață oarecare