Cântec despre târziu și departe

foarte important era pentru mine să nu mor în timpul vieții tale
acum privesc spre oameni cu teamă
din această cameră cu vedere spre parc
ziua de ieri miroase a cardamom și a salvie
ziua de astăzi stă ascunsă într-o colivie de aur
arunc o pânză peste ea
va adormi crezând că e noapte

.........................................................

dragă Mutti
îți desfăceam tristețea în bucăți de rodie coaptă
nu-ți era frică plecam la drum împreună o dată cu seara
decupam din hârtie colorată păpădii și scaieți
confecționam apoi din abur și ceață o altfel de lume
niciodată văzută de oameni

ridicam o mână spre soare
tu ridicai spre lună un semn de mirare
flutura eșarfa cea albă peste câmpiile pământului sterp
ehei îți spuneam ehei cu sfială
strângeam în pumn bubureze și pietre albastre
îți povesteam cu tandrețe și nostalgie precară
despre cum apele se despart de uscat
despre cum umărul meu este singur
neacoperit de mâna ta cu degete albe prelungi
el mi-a spus să îți scriu acum această scrisoare
eu l-am ascultat deși e puțin cam târziu

eu trec pe străzi imaginate de alții
tu cobori în gânduri în ape și în rosturi străine
ele zboară fantastic
înalt și departe
uite cum cresc păduri nesfârșite
cum prin aer se învârt 1000 de sori
uite cum spre marginea lumii
coboară duminicile orașelor noastre

......................................................

dragă Mutti
foarte important era să nu mor în timpul vieții tale
iată de ce umărul meu mi-a spus să îți scriu acum această scrisoare
prin jaluzelele trase răzbate un cântec despre târziu și departe
e cântecul tău
el tocmai a ajuns la mine acasă și va rămâne aici
nu ți-l mai trimit înapoi

ascultă poezia în lectura autoarei