Poezie
îndepărtare
lied
1 min lectură·
Mediu
doar nimicul străbătând străzile acestea pustii
îndepărtare și praf
nu ne-am iubit decât o toamnă prelungă
apoi iarna a ridicat între noi cetăți de zăpadă înalte
și oameni albi strigându-și în poarta lumii sărbătorile tandre
închide bine ușa când pleci
nu lăsa gândul pentru mine
să acopere lumea stingher
ne vom uita prea firesc
fiecare literă a numelui
umbrele nu ne vor mai călători împreună
când prin întunericul rece atât de tremurător
vei auzi glasul femeii din lună
tu să știi doar că încă trăiesc
imperial și sobru
arcuit și dens
uneori voi veni
până la jumătatea drumului înspre tine
acolo
de fiecare dată
așteptându-mă
tu
îndepărtare și praf
nu ne-am iubit decât o toamnă prelungă
apoi iarna a ridicat între noi cetăți de zăpadă înalte
și oameni albi strigându-și în poarta lumii sărbătorile tandre
închide bine ușa când pleci
nu lăsa gândul pentru mine
să acopere lumea stingher
ne vom uita prea firesc
fiecare literă a numelui
umbrele nu ne vor mai călători împreună
când prin întunericul rece atât de tremurător
vei auzi glasul femeii din lună
tu să știi doar că încă trăiesc
imperial și sobru
arcuit și dens
uneori voi veni
până la jumătatea drumului înspre tine
acolo
de fiecare dată
așteptându-mă
tu
066286
0
