Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@dana-banuDB
Dana Banu
@dana-banu
Jurnal

poezie pentru \"încă unul ca mine\"

virtuale portrete ale prietenilor mei

2 min lectură·
Mediu
știu sigur că undeva la doar câteva cartiere depărtare
se învârte prin casă tușește închide ferestrele deschide ferestrele
încă unul ca mine
o Doamne încă unul ca mine îmi spun speriată
că nu îți eram eu îndeajuns Doamne
eu cu toanele mele cu spaimele mele ciudate cu fixurile mele alandala
(de exemplu mi-e frică de preoți când văd un preot încep să mă bâlbâi
spun tâmpenii pe care nici eu nu le înțeleg sau tac deodată fix în mijlocul frazei
preotul zâmbește mustăcește se uită la mine ca la o ciudată eu mă uit la mine la fel
îmi mai e frică și de poduri de ape de sărbători de spațiile întunecate și-nchise ba uneori chiar și de vise)



\"încă unul ca mine\" acela care închide sau deschide ferestrele doar la câteva cartiere depărtare
nu e nici fricos nici prea nostalgic nu e nici înalt și nici scund
e la fel ca mine doar pentru că atunci când zâmbește ți-e imposibil să nu îi răspunzi
atunci când tace ți-e imposibil să nu taci cu el
pare doar un însingurat cuminte și oarecum prea delicat dar nu e așa
nu nu nu
știu precis că nu e așa
el e \"încă unul ca mine\" asta înseamnă că are mereu
o mulțime de povești care aduc repede oamenii aproape
și mai are întotdeauna la el 1000 de cântece colorate
în rest el e serios eu nu prea el știe totul de la început eu nu aflu niciodată nimic despre \"totul\"
el tace sau râde încet e mereu liniștit eu mă supăr repede și mă și cam hlizesc
el știe tot despre mine eu habar n-am cine sunt
știu însă precis că el este
încă unul ca mine
0154996
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
285
Citire
2 min
Actualizat

Cum sa citezi

Dana Banu. “poezie pentru \"încă unul ca mine\".” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-banu/jurnal/1792340/poezie-pentru-inca-unul-ca-mine

Comentarii (15)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@serban-georgescuSG
serban georgescu✓
e vie


cel mai mult mi-a placut reactia fata de preoti

ai cautat sa intelegi ce se intampla?



si oximoronul asta - fixurile mele alandala

e simpatic
0
@dana-banuDB
Dana Banu
da, am încercat să-mi explic reacția mea față de preoți, se întâmplă probabil și din cauză că preoții pe care îi cunosc îmi sunt și amici sau chiar prieteni buni...

venind dintr-o familie cu un respect uriaș față de religie am fost învățată să cred că preoții sunt niște oameni cu har, oameni care trebuie parcă să își depășească într-un fel condiția de \"muritori de rând\",
în viața de zi cu zi dacă îi întâlnesc într-un context banal(nu la biserică adică) mă fâstâcesc, mă intimidez, mă bâlbâi...ce mai...devin penibil de caraghioasă în rostire, da, cred că mă intimidează oarecum sau nu știu cum să îți spun...ideea e că mă pierd total

poezeaua asta pe care am încadrat-o la personale(nici nu știu de ce, până la urmă la mine totul e personal) e scrisă repede-repede, așa scriu eu mereu când scriu despre și pentru oameni foarte apropiați și dragi mie(probabil pentru ca să nu îmi pierd ideea la jumătatea versurilor)),
e un cadou pentru un om foarte serios și foarte frumos

dar
dacă stau bine și o recitesc
parcă vorbesc prea mult despre mine în ea
:)

mulțumesc pentru semn,

cu bine,
0
@amalia-cretuAC
Amalia Cretu
asemenea, dar totusi altul/alta!
*
nimic nu poate fi mai de pret decat sentimentul ca cineva este capabil sa ma inteleaga, sa ma cuprinda cu gandul in ceea ce am eu diferit de celalalt;
*
identitatea persoanei se dovedeste a fi o tema lirica de actualitate, cu atat mai mult cu cat lirica contemporaa se asociaza tot mai frecvent cu filosofia vietii;

aprecieri,
amalia
0
@dana-banuDB
Dana Banu
mă bucur să te regăsesc cu semn de lectură pe pagina mea

hmm, uite, acum, în timp ce îți răspund, îmi dau seama că pentru tine nu am scris nicio poezea deși ești cu siguranță unul dintre prietenii cei mai apropiați de mine, asta e de neiertat, cât de curând îți vei avea și tu portretul virtual în galeria mea
da, da, cât de curând...aștept un moment prielnic și îl voi desena

servus
:)
0
@maria-delMD
Maria Del
Ce portret extraordinar! Cu ce cuvinte, asa firesti si rotunde, ai reusit sa pictezi tandretea, dragostea ce leaga doi prieteni, asa palpabil ca o imbratisare! Mi-au venit si mie ceva cuvinte in gand, spontan:), te rog sa nu fugi si sa nu te fastacesti, ca nu sunt preot, dar nu pot sa nu le spun: sa-ti tina Dumnezeu harul asta in veci.
0
@dana-banuDB
Dana Banu
cred că știi deja, lucrez de ceva timp la grupajul ăsta de portrete(îi am prinși în ramă până acum pe: florin caragiu, mircea lăcătuș, ștefan mardale, cătălin găian konig)

omul pe care am încercat să îl surprind în textul de aici are o lumină specială mi-aș fi dorit să vorbesc în text mai puțin despre mine și să îl redau mai accentuat dar...asta am scris(dintr-o respirare) deci...așa îl văd...

hmmm....mai am încă un prost obicei...cel de a mă înroși aiurea când sunt lăudată(da\' totuși, nu zic nu, îmi place enorm să mă înroșesc din cauza laudelor:))

nu fug
cel puțin nu înainte de a-ți spune

mulțumesc

o seară bună, Maria,

P.S.: în virtual e mult mai ușor să vorbești coerent, fără să dai în bâlbâială și să te intimidezi, chiar și cu preoții:))
0
AD
andrei dragomir
Cand vad preoti, mai ales insotind un convoi mortuar, ma apuca o nespusa sila. Fix ca atunci cand vad intr-un sant o mortaciune de caine plin de viermi. In general am o mare repulsie fata de religii. Desi am o mama habotnica sau poate tocmai d-aia. Si, culmea, nu ajungea mama, acum s-a lasat si tata corupt de biserica. Cand vad preoti ma balbai mai rau decat tine si incep sa indrug numai blasfemii. Cineva spunea foarte misto: \"religia e opiumul popoarelor\". Cea mai hidoasa intruchipare a diavolului e blanda fata de slujitorii Domnului, acesti camatari ai vietii vesnice. Oare nu i-a invatat Isus cum ar trebui sa se poarte, nu i-a indemnat sa fie umili si sa renunte la bunurile acestei lumi? Cu ce drept vand bucati din divinitate? Acolo unde tirania umana a esuat, religia a reusit ingenunchierea spiritului uman. Daca as vrea sa intemeiez un imperiu financiar sau de alta natura, as folosi ca instrument de marketing religia. Nimic nu se vinde mai bine decat iluzia. Iar preotii sunt, in cea mai mare parte, niste vanzatori de iluzii.
0
AD
andrei dragomir
E destul de placut textul tau, are o curgere fireasca, o naturalete si o sinceritate lipsita de zorzoane si de fitze penibile. Mi-e greu sa argumentez de ce imi place textul tau, poate tocmai datorita faptului ca nu emite prea multe pretentii, nu se vrea destept, firoscos sau poetico-savant. Reuseste sa-mi atraga atentia tocmai prin faptul ca nu da de inteles ceva de genul: uitati-va ce maiestrie poetica am comis. Cred ca e un text destul de viclean, in sensul ca reuseste sa fie un text poetic fara sa tina neaparat sa ne anunte ca are vreo intentie poetica. Poate daca ai renunta la \"stiu sigur ca\" textul tau ar deveni si mai firesc, ar scapa de acea omniscienta sacaitoare pe care o transmite aceasta sintagma care mai bine, dupa parerea mea, ar trebui inlocuita cu ceva de genul \"poate ca\" sau \"probabil\" sau ar trebui eliminata fara sa i se caute inlocuitor. Nu stiu cum ar fi mai bine, stiu doar ca ma deranjeaza aceasta formula introductiva care parca exprima prea multa siguranta fata de propriile capacitati empatice.
0
AD
andrei dragomir
Imi cer scuze pentru cacofonia mai mult decat flagranta dim primul meu comentariu. M-a prins atat de tare focul revoltei fata de religii si biserici, incat nu mi-am mai conttrolat exprimarea, lucru pe care-l fac, de obicei, cu mare atentie.
0
@ioan-mircea-popoviciIP
Ioan-Mircea Popovici
las semn de zar de apa, din cantec si mister, sa-ti fie-n cartier un punct prin care cer, sa fie iar de sprijin sa rasturnam un gand, si-n drumul cu stradela sa fie ploi si vant...

intre lumini de veghe arunc acum un zar
sa fie iar poveste sa fie iar zadar
si-n darul nemuririi las loc de Infinit
sa-ti fie bucuria in cel mai bun iubit

iti mai aduc aminte de insula de ieri
de ziduri de cetate in care vii si-mi ceri
un foc de la o lupa sa vezi cat e de mic
cel ce aprinde luna din cel mai rau pitic

aici las iar o stire din care elian
se povestea cu norul, cu visul si cu Yann

\" alunecă spre cadranul solar cuvintele imperfectele
pietrele tresar în munți a descântec de ierburi amare
apele cresc fântâni se nasc în deșerturi...\"

si multe altele pe care doar marea le stie... si putina lume le vede... pe un articol nou de matematicare intamplari am pus semn de far, de zar si zadar... din toata poezia imi pare ca pe cealalta ai pus-o un pic cam aproape... restul e mister... intre ierburi inalte, o carare spre mare, cu pietre, scoici si ganduri ratacitoare... amar si dulce-i locul in care numai focul il stie cum se face, se tine si se tace...
0
@dana-banuDB
Dana Banu
citind primul tău comentariu nu pot decât să îți răspund că liniștea e departe de tine, liniștea în sensul de împăcare cu tine și cu cei din jurul tău, poate ora la care mi-ai trimis comentariul să fie de vină...poate nu....simt totuși că vrei să șochezi cu orice preț prin afirmațiile astea...în fine, e dreptul tău la opinie, e dreptul tău să urăști și să îți fie silă,
dar
nu știu cum să îți spun...ura de cele mai multe ori se întoarce împotriva noastră când ne așteptăm mai puțin...așa cred eu, iartă-mă dacă tonul meu ți se pare prea sentențios, nu asta e intenția mea

în ce privește al doilea comentariu al tău...voi încerca să privesc peste câteva zile mai detașat textul și îi voi aduce corecturi dacă voi considera că ai dreptate

cu bine,

dana banu
0
@dana-banuDB
Dana Banu
comentariul tău a intrat în timp ce îi scriam răspunsul lui Andrei Dragomir...
îți răspund deci separat

mi-am dat seama după ce i-am răspuns aseară Mariei că am omis de pe lista celor care își au portretele desenate de mine până acum câteva nume(e vorba desigur despre tine, despre Augustin Pop și despre Mihai Zabet) îți știu însă bunătatea și sunt sigură că nu te vei supăra pentru această omisiune(ora era de vină, nu mai scriu noaptea...mă obosesc peste măsură orele târzii)

prietene Iann, nu greșesc când îți spun că ai tu un fel al tău aparte de a da aură cuvintelor, de parcă am trăi într-o poveste,
citatul din poezia mea mă face să ridic sprâncenele încruntată spre mine, cred că am scris deja prea mult...efectiv am început să îmi uit textele, hmmm...da,le scriu cu atâta pasiune și le uit apoi de parcă nici nu ar fi existat vreodată

îți mulțumesc pentru semnul tău și te asigur că îl prețuiesc așa cum se cuvine

o vară frumoasă, prietene Iann,

elian
0
@violeta-savuVS
Violeta Savu
Pozie despre taina - sub aceasta cheie am citit-o eu. Si chiar daca ma insel, mult mai important este ca am vibrat la farmecul ei. Si teama la vederea preotului si neintelegerea propriului eu - e o taina. e mult substrat aici si nici nu s eputea comunica altfel decat asa \"personal\".
0
@dana-banuDB
Dana Banu
îți mulțumesc pentru semnul de lectură

n-ai cum să te înșeli, textul o dată scris primește interpretarea fiecărui cititor în parte

cu bine,

dana
0
AD
andrei dragomir
cel de-al doilea comentariu al meu a fost, cel putin din punctul meu de vedere, destul de apreciativ fata de poemul tau, cu exceptia unei marunte observatii care se poate sa fie nefondata si subiectiva, nu am pretins ca trebuie sa faci neaparat o corectura, am facut doar o sugestie, tu decizi daca e potrivita sau nu. In ceea ce priveste primul comentariu, era mai potrivit sa-l fac la offtopic, nu stiu ce mi-a venit sa-l scriu, desi e cert ca a fost declansat de versurile din prima strofa a poemului tau. Totusi, nu inteleg ce vezi socant in acel comentariu, nu sunt singurul si nici primul care emite astfel de idei. Din fericire, au trecut vremurile cand puteai fi ars pe rug pentru asemenea blasfemii. Faptul ca am idei diferite despre religii si preoti nu m-a impiedicat sa-ti apreciez poemul.
0