Jurnal
Miau-prietenul meu
2 min lectură·
Mediu
prin \'94 sau \'95
era unul dintre nebunii orașului Cluj
fusese cândva pictor cu atelier bani și renume
prea iubitor de o femeie pe numele ei Izabel
trecea pe străzi cu zâmbet firav
când te așteptai mai puțin
privea înspre nori și striga
miau Izabel miau
din cauza asta râdeau cu toții
și îi spuneau în batjocură
Miau Miau
povesteam cu el despre soare despre lună
și despre cât de amară e cafeaua săracului
țin minte că de Crăciun mi-a cumpărat o dată
o sticlă cu lapte și biscuiți
număram dimineața bănuții punând mereu deoparte câțiva pentru el
nu mă gândeam pe atunci că va muri într-o iarnă de frig și de foame
la marginea drumului său
toți îl iubeam și mereu ne desena portrete colorate
mie îmi spunea că semăn cu Izabel și că într-o zi va ninge doar pentru mine
cu tablouri și sori desenați albăstrui
mi-am adus aminte de el astăzi în timp ce priveam norii pe fereastră
ei semănau cu un om care a murit de foame și frig într-un decembrie vechi
aș fi vrut să bem o cafea împreună astăzi
și să îi spun măi Miau
ești prietenul meu
de acum nimeni nu va mai râde de tine
nu-ți va mai fi nici frig și nici foame
cuvintele nerostite la timp
cu siguranță sunt inutile
și oricum
poezia nu ține de foame
nu ține de sete
nu ține de viață
te salut
Miau-prietenul meu
0125.173
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dana Banu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 239
- Citire
- 2 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Dana Banu. “Miau-prietenul meu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dana-banu/jurnal/1735044/miau-prietenul-meuComentarii (12)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Vai, \"Miau\", cine nu și-l amintește...
Avea niște pantaloni de blugi, pe un crac scria \"Miau\", pe celălaăt \"Bau\". Era unul dintre nebunii simpatici ai Clujului, puțin șchiop și cu bărbiță de mușchetar. Se spunea că fusese artist, pictor, avea treabă cu doamnele care serveau la cofetărie. Mai făcea scandaluri și rostea pisicește \"Miaaaau\". La un moment dat nu l-am mai văzut, doar am aflat că a murit. Nici nu mi-a venit să cred. Era simpatic, rău. Citind poezia asta, portret, mai că îmi venea să o completez, însă o las așa. Rău îmi pare de Miau, au fost din anii aceia și până acum, o mulțțime de asemenea pitorești personajr. Foarte tare mă tenta și pe mine să scriu despre ele. Însă mi-e teamă să nu fiu interpretată greșit. Totuși, au mai scăpat câțiva prin textele de proză. Sunt prea personaje, ca să îi lași să-ți scape.
Cu nostalgie!
Dana, mă mir cum de nu ne știm. Sau poate din vedere, sigur!
Avea niște pantaloni de blugi, pe un crac scria \"Miau\", pe celălaăt \"Bau\". Era unul dintre nebunii simpatici ai Clujului, puțin șchiop și cu bărbiță de mușchetar. Se spunea că fusese artist, pictor, avea treabă cu doamnele care serveau la cofetărie. Mai făcea scandaluri și rostea pisicește \"Miaaaau\". La un moment dat nu l-am mai văzut, doar am aflat că a murit. Nici nu mi-a venit să cred. Era simpatic, rău. Citind poezia asta, portret, mai că îmi venea să o completez, însă o las așa. Rău îmi pare de Miau, au fost din anii aceia și până acum, o mulțțime de asemenea pitorești personajr. Foarte tare mă tenta și pe mine să scriu despre ele. Însă mi-e teamă să nu fiu interpretată greșit. Totuși, au mai scăpat câțiva prin textele de proză. Sunt prea personaje, ca să îi lași să-ți scape.
Cu nostalgie!
Dana, mă mir cum de nu ne știm. Sau poate din vedere, sigur!
0
Mahmoud, mulțumesc pentru lectură și semn
Adina, sincer îți spun că m-am cam grăbit cu persoanala asta, nu prea am periat-o, în dimineața asta voiam să o scot gândidu-mă că e cam \"anemică\":) semnele voastre însă m-au făcut să mă răzgândesc, poți continua textul dacă îți face plăcere, aș fi chiar încântată,
în rest, vorba ta, poate ne știm, măcar din vedere:)
o duminică frumoasă vă doresc
salut
Adina, sincer îți spun că m-am cam grăbit cu persoanala asta, nu prea am periat-o, în dimineața asta voiam să o scot gândidu-mă că e cam \"anemică\":) semnele voastre însă m-au făcut să mă răzgândesc, poți continua textul dacă îți face plăcere, aș fi chiar încântată,
în rest, vorba ta, poate ne știm, măcar din vedere:)
o duminică frumoasă vă doresc
salut
0
sau cum într-o zi va ninge numai pentru tine. E mierea zilei pentru mine și lapte și biscuiți. Fac o reverență!
0
aceste bucăți de viață poetizate - prin implicarea și detașarea ce lucrează întrepătrunse în fluxul contemplării și rostirii sunt adevărate pietre filosofale.
0
Cand scrii despre lucruri triste, dau un semnal pe la prieteni si spre seara ne intalnim (in piata Ovidiu, acolo la fereastra, la masa lui elian). Asa am facut si azi si ne-am adus aminte de Ion Tataru (cel care usuca paharul) si de Mihai-Mircea Ciobanu. Tare as vrea sa stiu cine-si mai aduce aminte de ei... zicea Lacatusu cate ceva, dar prea timid... au mai aparut in discutie Dinu Radulescu, Mircea Roman, (N?) Fleisig,.. tare mi-ar fi placut ca cineva sa-si aminteasca de Ionica Tataru.. ai grija de ingerul tau si nu-l lasa laudat...
0
de-ai sti cate cercuri ai lasat acolo pe plaja si cate seri au inmultit seara aceea... sa nu uiti sa-i cauti pe Ionica si pe ceilalti... voi care va vedeti in buricul targului, e pacat sa nu dati de ei... si-ar mai fi o poveste chiar din subsolul Teatrului National... se afla acolo, printre chesoane, un dulap rosu din rechizita veche a teatrului... tare mi-ar placea ca un fotograf, dintre voi, sa dea de el... sa nu-mi spui ca-s pe langa poveste ca eu m-am despartit de ea de multa vreme... acum sunt atat de liber...
0

Te pup