hm, da, recunosc, am fost destul de ambiguu aseara. si daca nu voiam sa intelegi nimic, pentru ce am aruncat atunci marul discordiei? pentru ca stiam ca aruncand o pietricica in oglinda lacului se
Galmun Demiurg isi scutura mainile, multumit fiind intr-un final de ceea ce facuse. Trecuse prin nenumarate stari de frustrare din cauza nereusitelor de mai inainte, iar acum, cand in sfarsit
\"Cu totii cautam modalitati de a evada din concretul in care traim. Asa s-a nascut poezia! Din nevoia de a da concretului o alta fata! Trebuie sa fii nebun sa crezi ca poti evada din concret! In
- Sa nu crezi ca am uitat suferinta si umilinta pe care le-am simtit in urma cu mii de ani, spuse Hido, dar trebuia sa ne intalnim.
Asai nu zise nimic. Privea doar la corpul diform pe care il avea
si uneori, ma-ntreb daca existi,
si uneori ma-ntreb pe unde esti,
esti trista oare undeva,
ori fericita ca-n povesti?
esti tu aive, ori doar visu-mi
te-a inventat smulgand durerii
sufletul
totul...
atat de cuprinzator cuvant
cu simplul rol de a trage linia dincolo de care nimic
sens nu mai are.
am invatat ca logica lumii este batuta
si dincolo de ea este o alta logica mai
- Uneori o idee poate schimba totul
- crezi?
- de ce as spune-o altfel. tu nu crezi?
- nu stiu ce sa cred. poate ca ai dreptate. poate ca tot ce ne trebuie uneori e o idee.
- iar de la idee se
doua picaturi de roua,
asteptau soarele ucigas,
dar cata vreme stateau pe aceeasi petala
una spuse catre cealalta, pe un ton ciuclumbash:
\"buna dimineata, picatura de roua!\".
\"buna
am vrut sa-ti spun ca timpul s-a oprit...
da, s-a oprit, caci timp de-acum nu va mai fi
pentru noi doi ... \"noi doi\" nu mai exista ...
cum stele nu mai sunt in miez de zi.
si am mai vrut sa
un Ciob
imi soptea Prin(tr-un) cantec de roua
Cuvinte de dragoste:
\"Nu ma citi! Timpul zabavnic fuge!\"
aseza pe un Sevalet Recursul la autotdidactica,
Reminiscente si Dare de seama intr-un
- S-a luminat, spuse Asai.
- Intr-adevar, ii raspunse Aheb, si in curand se va instaura iarasi linistea. Inca o zi, inca o perioada de pace, dupa care va urma inca o noapte, inca un atac al lui
Hido statea pe muntele sau, privind departari de nepatruns altor ochi.
\"Razboiul! Selectia!\"
Isi spuse ca ar putea pierde acest razboi.
\"Nu infrangerea ma sperie ci ideea de Universuri ramase
deunazi ma gandeam la vise si sperante
de tanar suflet, ne-ntzarcat si naiv
si le-am gasit pe toate ucise
de realitatea lumii, de evidentul realului persuasiv.
traim intr-o lume atat de
ce ciudata mai e si viata aceasta ...
si cat de ciudati sunt oamenii ...
cateodata am impresia ca nimeni nu se cunoaste cu adevarat,
caci nici unul nu suntem constanti.
toti avem toane,
da, si
m-am intrebat la un moment dat, recent, pentru ce scriu
sau daca ceea ce scriu se poate chema poezie ...
si pentru ce continui sa slutesc prin cuvinte ce nu pot vorbi, frumusetea
ascunsa in
sunt micul centru al acestui vast univers.
sunt mica furnica ce-l cara in spate.
sunt vantul cel crunt ce-i mangaie fata
sunt ?
esti?
ai fi putut sa-mi fii univers?
mi-ai fi luat lucirea
am renuntat demult sa mai traiesc in vise,
si astazi stiu ca rost nu are
sa te intrebi \"cum ar fi fost?\", trecutu-i mort,
iar peste stix nu-i trecatoare.
si totusi, ma intreb cum ar fi
oare-ai sa stii vre-o data ce simt azi?
hm... nu prea cred, dar ce rost ar avea ... ?
totul s-a dus, povestea noastra s-a sfarsit
ca destramata de o zana rea.
mai stii acele zile-n care
ploua
e liniste si noaptea
pare c-a unit
a vesniciei pace
si timpul oprit,
se-aude incet in zare o caruta
ce sfarma piatra sub rotile-i mari
in alte departari de zmoala se-aude
un caine latrand
se deschide cerul si vad raiul pe care nu-l voi cunoaste vreodata...
se-nchide pamantul si as vrea sa mai am doar o zi s-o traiesc
si sa imi spal pacatele printr-o ultima rugaciune,
se deschid
Plopii-si plang frunza pierduta
cu lacrimi ce cad pe pamant,
peste amintirea verii,
peste tot ce este sfant!
e toamna tarzie si ploua marunt,
peste oameni goliti de simtiri;
se lasa-nserarea
de la extaz la agonie ... o clipa doar si ai trecut ...
credeai ca zborul este vesnic? credeai ca esti nemuritor?
credeai ca ai gasit lumina,
in noaptea ta de biet ratacitor?
de la extaz la
- Asai, Raphael a fost inchis, dupa cum ai spus, zise Hido, dar germenii decaderii au contaminat deja omenirea.
- Vor fi distrusi si recladiti, iar pentru ca iti plac atat de mult, vor fi lasati in