Dan Norea

Ai dreptate! A doua îmi place și mie cel mai mult. Cuibul rândunicilor și poezia, ce poți cere mai mult de la viață?
Mulțam pentru vizită și semn!

Deși aici apar ca pamfletar,
Măsura urii e un degetar;
Motivul e, de vrei să mă asculți,
Că nesimțiții sunt atât de mulți!

Citind pagina, constat:
Din impulsuri nobile,
Doi Ioni au inventat
Un perpetuum mobile.

Nelu, mă bătea gândul să pomenesc și eu de interesul național, dar n-am mai avut loc. M-am ținut cât am putut de aproape de poemul lui Kipling. Dintre cele 5 traduceri găsite, am ales-o pe cea a lui Dan Duțescu, de la care am luat primele două versuri. Dar toate, fără excepție, deși au ritm iambic, încep cele mai multe strofe cu "dacă". Eu am preferat să încep primul vers din strofă cu "de" și următorul cu "și dacă", pentru a evita aritmiile. Chiar dacă am scăpat una-două, măcar n-a fost sistematic.
Mulțam pentru vizită și apreciere!

Nae, te înțeleg. Dar pentru că te știu om serios, îți recomand ca, înainte de a aborda genul, să citești câte ceva despre senryu. Îți pot trimite câteva materiale. Și asta pentru că în senryu, critica e ca și inexistentă. Aparent e un dezavantaj, dar în realitate e invers. Singura soluție este autocenzura.

Cornel, de fiecare dată când ai venit cu replici, au fost scânteietoare. Nici nu se putea altfel la gura sobei. :)

Ai dreptate, cele trei poeme nu sunt omogene ca stil. Motivul este că sunt scrise în săptămâni diferite. Când particip la concursurile online, lunare sau periodice, am grijă să realizez grupaje de trei cu aceeași temă. Dar de fiecare dată sunt alt om, cu alt stil. :)

Mulțam pentru vizită și semn.

Cel mai mult mi-au plăcut Javra, Fandosita, Kilogramul și Himera, în ordinea asta.
La Garda, ai dreptate, aproape toți cei peste 30-35 ani au făcut de gardă, deci nu poate dispărea din memorie și nici din dicționar. Iar din ce spune Cornel, reiese un lucru de-a dreptul ilar: sunt angajați niște civili să-i păzească pe militari. Rezerva mea vine de la cuvântul "anost" referitor la Garda Financiară. Te rog să mă crezi că o vizită de la acești gardieni numai anostă nu e, te trec toți fiorii.
La Iarna, indiferent de alte argumente, genitivul "stihiii" arată urât. Cred că poți găsi o soluție bazată pe rima "stihiei-copilăriei".
Una peste alta, un grupaj foarte bun, marca Bunduri. Felicitări!

Nae, ai dreptate, tristihurile de aici le-am scris în 5 minute. Mă grăbeam, dar voiam totuși să răspund la un apel al unui coleg de haiku, de Ziua Unirii. Din cauza asta am apelat la niște idei mai vechi.

Niciunul dintre voi n-are memoria mai bună? Nu, Ioane, nu era vorba de tine și de Bâlici (asta a fost o interpretare colaterală), ci de un tip care vine acasă și-și găsește "nevasta" cu cel mai bun prieten. Țin minte că s-a pus și problema cine e nevasta, Gheorghe sau Ion.

Nelu, țin minte o epigramă postată cu vreun an-doi în urmă pe agonia, care se termina cu același vers și cu exact aceeași semnificație. Nu cred că era a ta, mai degrabă a lui Abel. Sau chiar a lui Dan-T.
Țin minte epigrama pentru că a declanșat o discuție aprigă în contradictoriu, acuzată fiind de un fel de blasfemie la adresa lui Radu Gyr.

Dan-T, Nae, Ion Ruse nu a făcut nicio acuzație de plagiat. Dar dacă nici asta nu e similitudine, nu știu cum ar trebui să arate două epigrame ca să satisfacă definiția. Au picat pe aceeași idee nepremeditat, de acord, dar în asemenea situații contează cronologia. Unde contează? Nu știu, că nu avem un OSIM (Oficiu de standarde și mărci), care să dea certificate de autor.

Bia, ai apreciat la fel ca mine: primele două sunt senryuri bune, primul mai acid, al doilea mai aluziv. Se face o referire ascunsă la plata impozitelor care, la fel ca tunsul oilor, are loc primăvara.
Al treilea s-a vrut și el senryu, dar "porumbele" lăsate în urmă de turma de oi nu au nici umor, nici substrat. Dacă vreodată grupajul va face parte dintr-un volum, al treilea va fi înlocuit cu altceva.

Cornel, maxima care stă la baza celei de-a treia epigrame sună așa: "Importantă nu e destinația, ci călătoria" sau, în engleză "It's not the destination, but the journey". Am văzut pe google că s-au întrebat și alții cine e autorul maximei și am găsit răspunsuri diferite: Jackson Pollock, Greg Anderson, pastor Lynn H. Hough, Ralph Waldo Emerson... În final, cineva a spus că nu e niciunul dintre ei, pentru că aceasta e ideea centrală a poemului Ithaka al unui poet grec cunoscut, Konstantinos Kavafis. În urma epigramei mele, peste zeci de ani, la lista de mai sus se va adăuga și Dan Norea. :)
După mine, la a treia epigramă nu atât originalitatea e în suferință, cât îndepărtarea de temă. Dacă o citești fără titlu, se poate referi la orice fel de căutare. Din cauza asta seamănă cu maxima, dacă s-ar fi referit (așa cum am avut intenția) la căutarea femeii ideale, ar fi părut originală.
Dacă tot discutăm de citate celebre, vin și cu cel parodiat în prima epigramă: "Nu de moarte mă cutremur, ci de veșnicia ei", un vers din poezia "În prag" de Alexandru Vlahuță. Nu mi-e foarte clar de ce prima epigramă e lăudată (nu numai de tine), din moment ce și prima și a treia au la bază citate celebre care, aici, sunt în mod evident parodiate.


Văd că nu-ți plac învățăminte
Din biblii sau talmuduri,
Că nu accepți îmbrăcăminte,
Apreciezi doar nuduri.
(Constantin Iurașcu-Tataia)

Femeile sunt mii de universuri,
De la optzeci, cum bine știi mata,
Le mai dezbraci, nu pentru altceva,
Ci doar atât, să le pictezi în versuri.

...că într-o dispută, adevărul este undeva la mijloc. Nu neapărat la egală distanță. Și de câte mi-am exprimat această părere, am primit acuzații și dintr-o parte și din alta. Cu alte cuvinte, când se ceartă mama cu nevasta, n-ai voie să le dai dreptate amândurora, mai bine pleci de acasă.

Am citit multe texte umoristice având la bază religia și chiar Biblia. Am scris și eu câteva, cel mai cunoscut fiind grupajul de epigrame "Cele zece porunci". Am primit și eu unele acuzații de blasfemie. Ce-i drept, cele trei doamne care combat textul de față au avut atunci aprecieri pozitive, putem deci trage concluzia că nu sunt deloc bigote.

După mine, ce a supărat la acest text este nota de sarcasm, de bătaie de joc, adresată nu reprezentanților bisericii, așa cum gândește de fapt autorul, ci unui sfânt luat la întâmplare din calendar. Doamnele au dreptate, textul are acid cât cuprinde, dar în acest acid, umorul se cam îneacă. Dacă umorul și ironia ar fi fost bine dozate, eventual însoțite de o oarecare bonomie și înțelegere a personajului, nu s-ar fi supărat (aproape) nimeni.

Sfatul meu este ca autorul să-și îndrepte săgețile direct asupra slujitorilor bisericii. Unii din ei merită din plin acest lucru.

Veșnica poveste

În parte, pentru fiecare,
Constat la doamnele moderne,
Că frumusețea-i trecătoare...
Doar bârfele rămân eterne.


Panta rhei

S-a consolat băbuța noastră,
O lasă frumusețea rece;
Privind la fete pe fereastră
Filozofează: - Toate trece !

Ordinea mea este: 2, 1, 5, 4, 6, 3.


Arta cere sacrificii…

Doamna ce-și arată nurii
(O creație-a naturii!),
Machiindu-se cu artă,
E deja… natură-moartă!
(Ion Diviza)

Galeria de tablouri

Era femeie-ntre femei
Și ce portrete-avea odată!
Dar azi, din galeria ei
Prefer un landscape, deci culcată.

Noni, eu am dat tonul demult, de prin 2006, vezi linkul de mai jos. Subiectul "chelie" e aproape epuizat, dar voi insistați, că nu se știe niciodată. :)

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/198983/Tare-i_bun%C4%83_seara-n_cas%C4%83/_o_chelie_luminoas%C4%83


Pentru o prozodie perfectă...

Mai trebuie un dinte scos
Așa cum e, cu tot cu tatru,
Va fi Bunduri mai frumos
Și vom avea, în sumă, patru!
(Ion Diviza)

E cazul ca să afle chiar și ei
Că toate lucrurile bune-s trei!

Ioane, dacă ții minte, la ultima întâlnire CUC, am făcut poante despre dinții tăi. Și cum la Craiova am stat cu Nae Bunduri în cameră, i-am numărat: aveți împreună exact 5 dinți. :)
Evident, m-am bazat pe faptul că amândoi aveți un dezvoltat simț al umorului, altfel nu îmi permiteam.

Mi mi-au plăcut mai multe. De fapt toate, dar primele două mi se par de belea. Mai elevat spus, antologice.
Mi-a plăcut și faptul că la tema liberă, ți-ai impus o temă unică și nu ai interpretat că pot fi epigrame independente.

Cele postate sunt bune. Dar restul?
Și un catren.


Femeia, eterna poveste

Se spune că femeia este
Irepetabila poveste
Pe care-adori să o citești.
Eu, ce să comentez? Povești...
(Florin)

Raftul cu proză

La 20, e-o proză cu amor,
La 35, poveste-i pentru toți,
Pe la 50, e-o schiță cu umor,
La 70, un basm pentru nepoți.