Viscolul

O serie de haiku-uri corecte, atât cât poate aprecia o amatoare în această formă de poezie. Imagini puternice de iarnă, asocieri armonioase. Remarc nădejdea- fumul de cabană, licăre perechi- lupi înfometați.
Vă felicit, nu am mai citit demult ceva care să mă impresioneze așa plăcut :)

Cu stimă,
Laura

Unu și doi îmi plac mai mult, chiar dacă au mesaje opuse, decât cel care a participat la concurs. Părere de începător în ale haiku-ului.

Cu stimă
Doruleț

Mulțumesc pentru aprecieri. Pentru mine, începător în domeniu, contează foarte mult.

Doruleț, mi-a mai spus cineva că am ales greșit poemul pentru concurs.Pe mine m-a atras expresia care i-a plăcut și Laurei \"licăre perechi\", dar se pare că e o părere izolată.
Am văzut că ai participat și tu la kukai, pentru prima oară. Foarte bine faci, cu cât mai multe examene, teste, concursuri, cu atât mai bine. Continuă !

Bun, adică nr. 2 e bun. Restul îmi par încercări mai puțin reușite. Parcă și 4 s-ar apropia, dar fără vinul ăla fiert, nu știu de ce. Nu dau sfaturi, că nu mă pricep. Pot spune doar ce nu-mi sună mie bine: la nr. 1, nu-mi plac farurile. La nr. 3, prea multe \"r\"-uri în versul 2, am tendința să le număr, pe post de silabe. :)
Hai, măi, că la senryu ești cel mai tare!

Ce să fac, fulgii viscoliți în lumina farurilor erau proaspeți în minte, din seara de 2 ianuarie când veneam de la București cu mașina, în ajunul înzăpezirii. Și nu voiam să uit momentul - când, unde, cum. Vinul fiert la fel, în plus îmi și place. Cu zahăr și scorțișoară.
\"Licăre perechi\" mi s-a părut cea mai poetică expresie din cele patru tristihuri, de asta am ales-o la etapa de kukai. Acum îmi dau seama că dacă alegeam nr. 2 aveam mai multe șanse.
Dacă nu eram concurenți, poate te consultam. Așa, rămân cu consolarea de care pomeneai, cu senryul. :)

încet, încet, maestrul calamburului devine și un fel de sensei al senryului - umorul, paradoxul, contrastele, specifice genului și, câteodată, geniului, nu pot fi disimulate - în fiecare haiku de aici, simți \"licărul\" ochilor/zâmbet -

votez și eu cu numărul 2 - cel mai haiku din cele 4 - extraordinar sprijinul pe dublul sens al \"cărărilor pierdute\"

încerc o replică/șarjă amicală:
pe drumul pierdut
zăpezile a...par-
fum de femeie


felicitări

Mulțumesc pentru aprecieri, mă copleșești.
Deocamdată în tristihuri, fie ele haiku ori senryu, n-am folosit calambururi. Dar ligamentul tău \"a...par-fum de femeie\" îmi place la nebunie, cred că voi încerca și eu așa ceva.

Ciudat Dane,dar și mie mi-a plăcut acel licăr pereche ce pare un larg și cald zâmbet exprimat prin ochi,asta când separi versul dintre cele două rele ;viscol la stână și lupi infometați Abia versul trei evidențiază esența acelui zâmbet,acum rânjet in ochii sălbăticiunii înfometate Mi-a plăcut mult dar nu te-am identificat in acest haiku ,te credeam 13 sau 21 , am dat greș cu multe pronosticuri.
Simt in tine acea sensibilitate care te apropie și de acest gen ,așa cum nu sperai ,iar in senryu te văd excelând.

Am citit acum și commul de pe R Kukai al lui D.Florică Văd că și alții și nu oricine au avut \"licăr\"la poemul tău Dacă nu scriu ca lumea, măcar observ că, de regulă, dau puncte primilor clasați.E și acesta un... licăr.

Eu rămân în permanență surprins cand e apreciat un haiku scris de mine. Nu știu unde vezi tu sensibilitate, că eu n-o simt deloc. Mă consider un veșnic ucenic, și încă unul tare stângaci.

Dar asta nu mă împiedică să-ți mulțumesc pentru atenția ta îndreptată către modestele mele tristihuri.
:)