Poezie
night of the mole
2 min lectură·
Mediu
e noapte chiar și-n fotografiile privite, o noapte în care migrenele nu
consumă medicamente sau ecranul monitorului îmi lărgește fața
până o transformă într-un joc de-a saint fuck you
întreabă-mă și-ți răspund, sunt un cetățean cumsecade al perioadelor
tale tulburi. eu știu să ridic ochii către toate cuvintele spurcate
și să nu mi se vadă cearcănele. să te întreb despre insomnie sau
despre cârtițe? cârtița este o formă de a câștiga timp
de a aștepta într-o groapă să treacă oamenii care te caută
să meargă către găurile de șarpe și să se întoarcă dezamăgiți
să tot penduleze între cele două găuri până când văd
un animal mare că se apropie cu un pahar de apă și cu o pilulă
it’s time for your medicine baby! fuck you! dormi?
dar nu dorm, încă nu. privesc paharul cu apă și mizeria de sub unghii
de multe ori îmi vine să-ți spun, în mă-ta, până și un criminal trebuie să
se curețe sub unghii. ai o față de duhovnic. n-am fost niciodată la unul
dar asta-mi inspiri. oricum, aș fi tăcut în preajma ta, după o vreme
ai vorbi tu, sunt sigur că nu te-ai mai opri, când ți-ai termina
cuvintele ai continua cu rosul unghiilor. te-ai opri la mizerie, toți
ne oprim la mizerie și înghițim în sec. saliva se strecoară printre dinți
un gust acru năvălește din trahee. toate scenele din creierul tău
modul ridicol în care joci aceste întâmplări cu vocația unei
actrițe naïve care confundă arta cu încăperea în care se fute
ore întregi până uită de ea, până o dor cracii. apoi ți-ai frânge
mâinile de tristețe. te gândești des câți copii sunt răpiți? nu mă
gândesc niciodată. îți privesc fața descompusă de ură și zâmbesc
nopțile goale le folosesc pentru a-mi închipui cum mă fugărești
pe străzi în ciorapi și-n halat de baie cu un cuțit în mână, când mă
ajungi mă implori să-ți vorbesc. știu, ca toți marii criminali suferi
de singurătate. deschide gura. ia paharul cu apă și pastila, te vei
liniști curând. vei pătrunde în tine ca o cârtiță, vei scoate mizeria
afară sub mușuroiul somnului. în noaptea asta poți muri de bătrânețe
023238
0
primești paranoia ca parte din joc.
la final ești epuizat, hăituit. nicio liniștire după. doar șirul în duct continuu de angoase și întrebări.
reconstitui și recunosc algoritmul ăsta cinematografic în multe din textele tale. nu știu dacă mă regăsesc în ele și cred că nu asta are importanță aici.
rămân cu efectul vizual. puternic și incisiv. asta pare că ar putea compensa temporar inabilitatea mea de penetrare critică a texturii poemului.
și mă gândesc că poate e destul atât.
îmi plac ultimele tale două texte. cu obsesivele main details: nesomnul, însingurarea, nopțile, întunericul, sedativul, galeriile subterane ale orașului, ale minții, apoi pendulul magnetic, rătăcirea, descompunerea, blitz-ul, declicul din lobul temporal și marele gol. eu le vad încadrate într-o serie de scurt metraje de tip short film about love & killing.
message board: poate c-ar merita să intervii în text pe accentuarea consecutivă: \"scenele-înscenezi-scena\".
excelent titlu.
(deși probabil că scenaristul ar fi optat pentru night of the moth)
anyway
user rating 8.3/ 10 :)