Poezie
construcția senzitivă a lumii de uz personal
(dresaj creativ)
1 min lectură·
Mediu
dimineața e o pierdere calmă a epidermei
o parte din broboanele de sudoare care se preling pe ea
o concentrare
senzitivă a coșmarelor într-o pernă de ace
primul gând de după trezire ca
gheața fisurată a unui lac pe care mergi și nu realizezi
că vei dispărea într-o copcă
ochii s-au dezvelit și nervurile enorme precum legăturile electrice
ale machetelor didactice
chiar un ochi cât să-l cuprinzi în brațe
infiltrează imagini distorsionate în miezul tău
flacăra imaginilor îți frige carnea dar simți că pe primul strat
preparat pentru micul dejun
un fachir bate cuie
registrul grav al
rezonanțelor nervoase își aude ecoul înfundat
delirul reactivat al organismului scoate primul mârâit
această oră coincide unei recreări a lumii
cele șapte arcuri durative îmi rezervă în festivismul lor pervers
spasmele și contorsiunile unui bătrân angajat la circ
să țesale tigrii și să-i hrănească
cu ce i-a mai rămas pe oase
fiecare zi a creației e câte-un dumicat împins în gura tigrului
iar după ce-am făcut tot
stau și contemplu sub respirația fetidă a felinei
lumea plină pe care am creat-o și propriul schelet
012914
0
ușurel, ușurel cu coșmarele că dau în delir și nu le mai poți controla... poetic vorbind!