Poezie
cântec despre patimă
[god is a cream]
1 min lectură·
Mediu
dorm mai mult
sub cap am un pârâu să-mi astupe
petrecerea de bun rămas
sau ura
cred că mă simt bine când mi se spune
că sunt urât cu patimă
apa din polietilenă se revarsă la fel ca patima
iar eu vă spun vouă
că nu este adevărat
nu vor trece nici două zile și dumnezeu
va veni în fața celor care trag ciorapii
peste genunchi
apoi vom mânca din palma întinsă
mame și tați dansează
sub cerul din mijlocul orașului
e o oră fixă pentru homosexuali
el se trezește și strânge din pumni
ar putea crede căpățâna mea aproape
cum respiră
adică râd, dumnezeule, râd
niciodată râsul n-a fost cerut la masă
am primit lovituri pe care le-am miluit
cum învață fiecare copil după bobotează
în spațiul acesta strâmt o văd pe marta
fiica mea din casa păpușilor
toate se domolesc după mine
sudura unor oase cedează și te simți obosit
rănile superficiale au un curcubeu
care-i răspunde lui dumnezeu
tu, dă-ne nouă hrana mai ușoară
seara
să slăbim până când dușmanii noștri
mănâncă dimineață, apoi
o iau pe marginea apei înaintea ta
002523
0