Poezie
coit
(are we dead?)
1 min lectură·
Mediu
creierul meu se află în spatele canapelei
un vagin călduros în care spăl mâinile
ligheanul în care clipocește puritatea locurilor ascunse
pipăitul unor degete atente ar găsi blana lucrurilor murdare
pe sub arcurile întâmplărilor, papuci vechi sau praful unor dureri
recente. dacă te așezi și privești la televizor simt nevoia
să mă așez și eu. să-ți arăt pânza ecranului, o a doua natură
o lumină ce vine și ne prinde umerii, pulpele
ne împreună ca un proiector pe același perete
atunci tu spui: oprește-te
și ai dreptate; realitatea introdusă în două vagine
unul mai ascuns decât celălalt, devine odihnitoare
caldă, ca atunci când mâna e până la umăr într-o femelă
însărcinată iar puiul îți suge degetele
022.861
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- dan mihuț
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
dan mihuț. “coit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dan-mihut/poezie/1734639/coitComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
lavrent enaqve, eu ți-am spus că mă bănuiești pe nedrept de împreunarea cu oniricul, dar eu una ca asta nu voi face, ci ascultă la mine că metarealitatea ne papă pe toți. dar tu numește-l cum vrei, numai uită-te la tehnică și vei vedea că nu se leagă, nu se leagă neam, chiar dacă ungi felia de onirism cu oleacă de magiun estehetic. mulțam de semn, ionuqve!
0

sa-l numim onirism estetic ?