Poezie

Cad ploile

Anotimp-tice

1 min lectură·17 septembrie 2008

Mediu

E toamnă. Pe frunze se scriu stelele reci și sateliții

întorși rotund din orbită

- mizerabilul ocol de găini se mătură de sufletul meu

îmbibat de ceață; am să spun că gustul nu tremură o

clipă în plus, peste pesmetul picioarelor încălțate

în cizme, noroiul care le leagă pe toate.

Îmi rescrie pleoapele mari, pusta din nări, coloritul

roșu al limbii- se lărgesc ferestrele de mâna vântului,

torc pisicile-n grajd, mersul timpului se lipește tot

mai aproape.

Dacă o să vezi că așa-i, că nu-i întrebarea smocul

cărunt din frunte, topit, imag și rece- spicul prins între

dinți cu privirea trează, vasul vechi cu trestie, iarbă și

șofran, fire uscate de bănuți, ace încremenite, te vei

prinde de gura mea cu otrava ascuțită: pumnii strânși

pe robinet, chipul oglindit în chiuvetă, vasele măcinate

de faianță.

Mi le rescrie pe toate- umbră, plămân, viață, mi le

îmnulțește până din două coapse mă ridic subțire; doar

tu vei mai prinde de gura ta păpușa aceasta răsturnată

în cer, îngustă și rece.

001.729

Dafina David. “Cad ploile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dafina-david/poezie/1802215/cad-ploile

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.