Dacian Constantin

Regret că nu m-am adresat, Ioana,
așa:

\"Dragă poete\" :)

Chiar regret acum. :)
Așa am simțit, dar m-am supus unei convenții.
Tâmpite, de altfel.

Dragă poete,
Zău că nu am mai citit \"obsesiile mele sunt ca niște șobolani care-mi rod creierul\". Și am citit destule, zic, până la vârsta asta. :)Mai mult decât atât, mi-e ciudă că nu m-am gândit să o spun eu așa. Că așa o și simt. (apropos, crezi c-ar fi cazul să iau xanax?!)

Dragă poetă,

\"Ne e totuna\": dar măcar să știm și noi cine părăsește ultimul corabia.

Părerea mea, Ioana: \"original\" nu are grad de comparație.
Și tu știi asta.
Altfel, unii se hrănesc doar cu poghițe, cruste, coji.
Adevărata foame înfige cuțitul și caută în miez.

Ca să îi fac cu ochiul și lui \"bodler\" (aka Silvik), zic că probabil n-o fi avut îndeajuns xanax în sine, de vede \"locuri comune\" pe-aici. desigur, dacă e să feliem așa, cuvințel după cuvințel, am observa că noi înșine suntem așa de comuni, că ne-am mira de ce nu ne cunoaștem dinainte, dintr-o privire, așa, brusc, instantaneu.
însă privirea de ansamblu și apoi scufundată nu e ușor de realizat. mai ales când ai tot felul de văluri pe ochi. sau n-ai ochi, și mai rău.

Dragă poetă,
eu am auzit țipete.

Asta am vrut să știi.

li

Ioana: prețioase reperele tale. să știi că eu n-am uitat de conservă. tu cred că însă da. e pe aici pe undeva. cred că la \"nu te face că nu vezi\" :). Remember?!


Horia: \"Un singur vers are in minte un poet atunci cand se apuca sa scrie o poezie\" - Oho. Da :) Sau o idee, dacă e norocos. Dacă e poet, adică. De-a binelea.

Felix: Acela nu a fost un conflict, cel cu Sorin. Ci doar o neînțelegere. Evident, eu am fost cea mai înduioșată (aici urmează un zâmbet cu toți dinții!).
Ah, să nu uit: Chiar credeam că nu se vede deloc ultimul vers! DE FAPT, DE ACEEA L-AM ȘI ÎNCLINAT !
Mi-ar fi părut rău să nu. (nu înțeleg ce e cu solicitarea aceea. tu chiar răspunzi așa, la toate... solicitările? :) )

prietenesc,
li

Ciurtin: pa !

Mădănică: detonarea zidurilor proprii e cea mai grea și importantă acțiune. :) cred.

Ciprian Radu, am ales \"gonflabila\" din real. din umflările monstruoase ale dorințelor noastre. din satisfacerea lor în mod nenatural. și, evident, din iminenta lor dezumflare. pentru prima vizită aici, mulțumesc.

Bazil: no comment! Am înțeles că nu ai vorbit numai despre acest text, ci despre multe altele ale mele. Tac rușinos. :) Să mai adaug ceva despre spiritul tău de analiză?! :)

Felix: sunt convinsă că dacă ai fi avut și amendamente, le-ai fi enunțat. am nevoie de ele. la al doilea comentariu al tău, am râs cu lacrimi (mai ales, că nu mă așteptam să o fac. nu azi) :) Mulțumesc.

prietenescu-vă,
li

Sunteți aerieni amândoi. De la astenie?! Sorin, permite-mi!

Felix, așa e cum zice Sorin. Ca autor al textului - eu, am simțit ce vrea el, Sorin Despot, comentatorul, să arate prin postarea acelei definiții. Fu ironic Sorin față de însăși definiția cu pricina. Față de definiție, ca și concept. Mai ales când e aplicat poeziei.

Sorin, Felix zice că e distanță pe orizontală aceea, nu neapărat ierarhică ! :)

De altfel, voi sunteți amândoi doi tipi grozavi!
Asta mă enervează.
De aceea am simțit că trebuie să vă spun eu astea, că s-o întâmplat la textul meu și să vă limpeziți. :)

Și să vă mulțumesc. :)

Ah, și că tot am venit, Sorin, am descoperit și versul \"să ascult semințele sub picioarele vecinilor\". Că am recitit și textul :) De abia acum mi-a tresărit și ideea germinării. Dar e prea târziu. :)

li

Alexandru, îți stă bine fascinat :)
Mulțumesc pentru prima vizită!

Andu, îmi aparțin toate alegerile, inclusiv cele de a încadra textele la personale sau impersonale sau la ce personna vrea mușchiul deșănțat și furios al inimii mele.
Asta nu înseamnă nicidecum că aplic textelor mele un blazon, ci că încerc să vin MODEST și onest în fața cititorului, prin opțiunea asta, mai aproape de mine decât de o generalizare valorică.
Update: De la \"lazăr\" încoace, am mai încadrat încă două texte la POEZIE, pe una dintre ele chiar ai însteluțat-o tu. Cred însă că NU alegerea categoriei la postare face textul să fie POEZIE. Nici steluțele, evident.

Cât despre congratulările și bătăile amicale pe umăr pentru Caragea, mai că văd un curcubeu deasupra frunților voastre, încununându-vă ideile. Mă bucur să văd că lipsa mea de talent vă leagă. Cine știe ce minunată prietenie scriitoricească va ieși din asta.

Altfel, țiganii, mai nou își botează plozii \"Mercedesa\".

li

Radu, da.
Într-o perioadă cruntă a vieții mele, un om m-a așezat pe canapea și m-a obligat să văd filmul acesta. Mi-a schimbat, pentru o bună perioadă de timp, percepția asupra deciziilor pe care urma să le iau și, asupra vieții, în general. Îmi pare rău că nu l-am mai găsit de atunci.

Apreciez expunerea ta. E mai mult decât o cronică de film. O extrapolare interesantă și responsabilă.

Mulțumesc pentru ocazia citirii.

prietenesc,
li

Nu cred că mai era necesară o continuare.

Eu am simțit înecul, deși cred că nu așa ai vrut tu.
Mi-a surâs în minte și un element religios (știi tu care).

Puterea de concentrare a ideii, fără a o ciunti mi-a dat o lecție.

Mulțumesc. :)

li

desigur că fiecare are micile lui obsesii. lucruri pe care e posibil să le repete, involuntar, pentru că s-au lipit de el sau pentru că i se potrivesc. cred despre asta era vorba. în orice caz, sunt în acest atelier tocmai pentru a vedea toate astea. Mulțumesc.

li

Mădă, Mihai,

Asfixierea (fie ea și poetică) nu e de invidiat.
Un poem cu o mască de oxigen pe figură aproape că-și sufocă autorul. :) Deh... aiureli !

prietenesc,
li

Aproape că ai făcut un poem în comentariu. Evident, în maniera ta.
Mulțumesc pentru aer și zâmbet.

li

Felix Narcis (că nu mă hotărăsc, Nicolaule), eu nu prea am vrut să îți mai răspund, pentru a fi, așa, complicitară cu ceea ce spui în ceea ce privește poezia, personalele, limitele și săritul cu coarda elastică în hăul dintre ele (care nu prea e hău pentru că dacă poezia nu e personală, atunci ce e \"mai\" personal?!).
Trebuie însă să știi că Despot nu e băiețaș, cu atât mai puțin gelos, iar pricinile pentru care ai primit tu înjurături strașnice de la el, nu le cunosc :).
Nici pe el nu îl cunosc, dar știu sigur că nu e nici gelos, nici pătimaș cu frigiderele.

Altceva nu mai știu să-ți zic că nu știu nici eu. :)

Ah, și să nu-ți pară rău pentru mine: vin Depeche Mode în vară, cum bine știi.

Ca Petru, mă lepăd de definiție de trei ori.
Măcar în ceea ce privește poezia.

(mulțumesc pentru zâmbet)

li

Andrei, și mie mi-a plăcut amănuntul tău :)Am fost de ieri pe acolo, dar nu am știut cum să spun. Pentru mine e încă mai greu cu prozele. :)

Mădănica, acum am înțeles că înțelesesei. :) Deh, vârsta.

Mihai, sunt întru totul de acord cu tine. E bine că nu simți cuiul, oi fi prea tânăr, ha!? :) Nu termin ca o babă, termin ca o felie de costiță :) Asta te-a oripilat, nu baba! Fragmentele alese de tine, cele care ți-au plăcut, le pot scrie oricând. Sunt dulci. :) Mihai, cuiul ăla îți ia dulceața dacă umbli cu el așa... dezlânat prin cuvânt. :)

prientenesc,
li

Dacă tu vezi ceva romantic în întâlnirea cu mihai, ted și florin, află că eu nu! :)

Vrui să te tachinez că știu că ai simțul umorului. Și așa e lumea cam încor..dată pe aici!

Revenim la următorul poem, cu seriozitate.

li

Că faci și tu cinste cu alune și bere, ha?!

Că faci și tu cine cu alune și bere, ha?!

Mădălina, mulțumesc pentru gânduri. Ideea mea nu era neapărat una cu note criogenice. Pentru mine \"fă ordine în frigider\" a însemnat \"fă ordine în tine însuți\"... :) cu ironia de rigoare. Carnea care vine sunt eu pentru că, până una alta, doar asta sunt. Așa am simțit. Aproape ca la piață. Mâine voi simți altfel, evident. :) Trecerea ta mă bucură. Cum știi, am fost și eu pe la tine, încântată.

Andu, uite, recunosc: eram la fereastră, priveam în gol și în minte mi-au apărut ultimele două propoziții. Am mizat mult pe ele și am mutat totul pe ele. Fără ele aș fi simțit că am un text dulceag, contemplativ, plat. :) După ce am avut ultimele două enunțuri, restul a fost așa, o broderie. :) Așa am și vrut să pice. Ca un trăznet. Asta și este. Un trăznet. Nu pot să explic mai mult. Aș spune ceea ce deja știi (știți).

Prietenescu-vă,
li

Dorul,

Felicitări pentru vizuală.

Cuvinte cu ochi și imagine cu vorbe. :)

M-a încântat și m-a aproape forțat să înțeleg, să văd imaginea, cea aflată dincolo de cea pe care mi-o prezinți tu.

Prietenesc,
li

P.S. Prezența a două semne zodiacale e întâmplătoare sau ... e related to the poem?! :)

Da, am mai citit poemul în zori, uite că-l bag în seamă, însă la fel de fugitiv cum aș fi făcut-o și atunci. Întâmplare: pe drum, involuntar, cu fruntea rezemată de geamul lui 41 am văzut balcoanele unor blocuri și în minte, involuntar, mi-a apărut acest fragment:

\"în capete, balconașele străvezii
dau amîndouă în aceeași stradă
/ mereu am spus / căminul ăsta e
ca o gaură de vierme sub tălpi
cojile de semințe scot urlete
înfundate pe lîngă pereți între uși
mozaicul împuțit parcă prinde viață
și mușcă\"

Numai și pentru că mi-a apărut în minte strofa asta cred că e un semn bun. Pentru capacitatea de a fi creat imagini, desprinse din real. Și de a le dezvălui cititorului.

Acum: eu zic să te hotărăști la un singur stil de reliefare a cuvintelor, ai folosit toate posibilitățile word:) E însă un amănunt neinteresant.

Strofa aceasta:

\"cea mai bună poezie a mea / cea care
urma să revoluționeze literatura și
lumea / a devenit un cornet în care dan
și-a scuipat cojile în sîmbăta în care
am plecat la buzău să îmi anunț succesul\"

îmi zice BLÂND despre destinul cuvintelor noastre. :) Putea fi și mai rău, nu?!

Așadar, Sorin, cred că ai aici o scriere vie, curajoasă și, în ciuda sictirului aparent - implicată și angajată.
Strofa cu ciorba nu m-a convins. Poate și pentru că ai și un mesaj publicitar acolo (cartea lui soviany).

Confesiune: săptămânal, în weekend, fac vizite, tot cu niște cărți sub braț, în p24 :) Poate, de aceea, consider scrierea și un reportaj fidel realității. :)

În final:
dinamicaCojilor de semințe e vie; e semn și de plictis și de foame și de un anumit soi de Românie care, da, există.

prietenesc,
li

Am notat cu multă bucurie sugestiile și le-am și înțeles justificarea.

Mulțumesc pentru sinceritate, atenție și VÃZ.

li