Poezie
patimi mascate
despre dragoste, cu sfială
1 min lectură·
Mediu
uneori pot croi limpede șorțuri depărtării
să nu pătăm autostrăzile cu dorurile noastre
desigur nimeni nu știe că în copaci
locuiesc patimi mascate cu crengi
și că lacrimile noastre sunt strânse deseori
de lună în batistă
congelate apoi în cuburi cu care
soarele-și răcorește izvoarele
doar atunci cand ești slab
mi-e frică de tine cumplit
de abandonul posibil în chiar
clipa de glorie
aceea rotundă și grasă pe care o vom
înfuleca
într-o zi cu luna și două spinări
uneori mă uimesc
cât de poetic locuiești tu în lume
deși nu te-a interesat nicicând cu adevărat
versul
și-s tulburată-n sfere și-s frământată-n cer
de gândul ca în lumea Aceasta
în chiar lumea aceasta a plăsmuirii mele
tu te-ai îndurat să exiști
033.632
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Dacian Constantin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Dacian Constantin. “patimi mascate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/dacian-constantin/poezie/130676/patimi-mascateComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CACu sau fără sfială, Heidegger analizează într-un text de referință un vers profetic al lui Holderlin (nu știu să pun tremă):
\"în chip poetic locuiește omul pe acest pămînt...\"
Îmi place \"te-ai îndurat să exiști\" mai mult decît a lui Nichita minune că ești, întîmplare că sînt.
\"în chip poetic locuiește omul pe acest pămînt...\"
Îmi place \"te-ai îndurat să exiști\" mai mult decît a lui Nichita minune că ești, întîmplare că sînt.
0
DC\"nu prea sunt obisnuita la tine cu lirismul acesta un pic dulceag\" - Catalina Stanescu
Nici eu, Catalina, crede-ma, cred ca ma prostesc o data cu inaintarea in anotimp:) Glumesc (sper sa fie DOAR o gluma)...sa zicem doar ca uneori mai obosesti si mai lasi cravasa. Voi trece si eu pe la tine, pe furis.
\"mai mult decît a lui Nichita minune că ești, întîmplare că sînt.\" Corneliu
Cred ca am construit intregul text ca sa ajung la versul ultim (de obicei, am versul ultim in minte inca de la inceput) deci, ma bucur ca ai ai simtit faptul ca m-am sprijinit cel mai mult pe el. Multumesc mult.
Prietenesc,
Livia
Nici eu, Catalina, crede-ma, cred ca ma prostesc o data cu inaintarea in anotimp:) Glumesc (sper sa fie DOAR o gluma)...sa zicem doar ca uneori mai obosesti si mai lasi cravasa. Voi trece si eu pe la tine, pe furis.
\"mai mult decît a lui Nichita minune că ești, întîmplare că sînt.\" Corneliu
Cred ca am construit intregul text ca sa ajung la versul ultim (de obicei, am versul ultim in minte inca de la inceput) deci, ma bucur ca ai ai simtit faptul ca m-am sprijinit cel mai mult pe el. Multumesc mult.
Prietenesc,
Livia
0
te citesc.