dacă ai timp

știu drumul acesta ca pe podișul din palmă îi măsurăm pașii cu două perechi de sandale dacă ai timp de ce n-ai veni să ne luăm lumea-n cap și s-o ducem în vale dezlegați de minune obosiți de ea să aprindem stelele cu o brichetă cortine încinse să ducem pe cer să facem din lună - actriță cochetă să sune după noi a dezmăț și-a-ntrebare părinți îngropați în legende pe-ascuns lumina în pâlnii să-și stoarcă nimbul din cuvânt să ne scape sensul impus dacă ai timp de ce n-ai veni să pășim în noi ca-n muzee cu vești neatinse să mestecăm muguri să bem dimineți sorbite-n ulcele - scobite-n pereți la stânga-i mereu un drum de atlaz ridică sprânceana dar vino cu mine dacă ai timp de ce n-ai veni să ratăm închisoarea c-o urcare-nspre sine