Yomei-mon

Un poem bun, sugestiv și evocator. Când intri pe poarta apusului parcă porți toată povara vieții și poate doar surâsul unui copil este singura rază ce poate mângâia calea. Odată ce ai pășit spre poarta apusului oricând poate să vină ploaia care să te dizolve în pământ.

Ca orice poem ce aparține liricii nipone te îndeamnă la meditație.

Magdalena Dale

frumoasă această poartă și frumoasă povestea ei. poarta are o puternică semnificație în astral, sîntem aici doar pentru o perioadă, ca apoi să plecăm acasă, undeva \"acasă\", la apus. de la copilărie pînă la bătrînețe calea nu ne este ascunsă. am folosit elementele naturii pentru a armoniza sufletul cu Creația. mă bucur că ți-a plăcut poemul. mersi de trecere

cu drag, bia

poemul și imaginea Porții apusului din

Muntele Nikko
casă a zeilor și
a demonilor

Apreciez și explicația de sub text

Nicolae mulțumesc de poem. Cine știe cîte rugăciuni către zei s-au făcut sub această poartă. Perioada Edo(1603-1868)a fost una de mari controverse și sfîrșitul șogunilor a avut loc exact la sfîrșitul acestei perioade. Ultimul șogun, Tokugawa Yoshinobu, a fost răsturnat în anul 1868. Muntele Nikko (nord-est de Tokyo), pe lîngă faptul că este cea mai faimoasă zonă din Japonia în privința peisajelor naturale, încă din timpuri străvechi a fost un important centru religios. Acești munți au fost dintotdeauna venerați și temuți, deoarece se credea că aici era casa zeilor și a demonilor, fapt pentru care cîteva din cele mai importante altare și temple din Japonia au fost construite aici. Printre acestea se numara și Altarul Toshogu, magnificul mausoleu ridicat în cinstea celui mai faimos dintre shoguni - Tokugawa Ieyasu (1542-1616). În testamentul său, Tokugawa Ieyasu a scris că dupa moartea sa va devenii zeu și va veghea asupra casei Tokugawa, și că dorește să-i fie făcut un altar pe muntele Nikko;la un an după moartea sa. Acesta a fost semnalul pentru a începe masiva construcție: Toshogu Shrine - locul unde a și fost înmormîntat.

cu prietenie, bia

Cum am priceput eu...

Ultima rază
luminează finalul
spre un alt mâine-
ea ar putea fi ploaia
botez noului nascut

Angela mulțumesc pentru apreciere. m-a impresionat istoria acestei porți, și faptul că era șogunilor a apus, dar nu numai șogunii au fost cei ce și-au încheiat \"istoria\", ci și samuraii. la baza piramidei statului se aflau acești luptători. aceștia erau cei care îi apărau pe ceilalți membri ai stării dominante, adică pe nobili, pe șoguni și pe împărat. odată cu instaurarea Erei Meiji din 1868, rolul samuraiului medieval a primit alte valențe, lucru firesc într-o societate care intra în Epoca modernă. această poartă chiar are o semnificație deosebită, ea amintește de curajul unor oameni care au apus și face cumva trecerea la perioada modernă a Japoniei.

cu prietenie, bia

In poezia ta este vorba despre șogun? Sau despre împarat? Este frumos spus, dar nu rezulta decat din comentarii. Poate ca ar fi nimerit sa adaugi ceva la titlu. O parere de trecator, fireste (in niciun caz prin Yomei-mon! :))

Dumitru,

mulțumesc pentru semnul lăsat în pagina mea. te mai aștept și altădată


Ioan,

Magda a comentat foarte bine poemul. este clar vorba de apusul vieții, al unui om, al unei epoci. nu fi cîrcotaș. doar nu am scris nimic despre împărat și despre șogun, ci despre un sfărșit. povestea porții este deosebită, și de aceea am vrut să dau explicații pe margine. dar poemul se referă strict la apus.

mulțumesc de prezență. cu prietenie, bia