Poezie
Crăciunul Ioanei și Danielei
1 min lectură·
Mediu
Ioana este supărată,
Fiindcă și anu-acesta, iar,
Crăciunu-i în aceeași dată
Cu ziua ei din calendar.
Ea patru ani azi împlinește
Și sora ei are doar șapte.
Dacă zâmbește ștrengărește,
Vezi că-i lipsesc doi dinți de lapte.
E seara sfântă de Ajun,
Fetițelor mama le-a spus
Că vor avea brad de Crăciun,
Fiindcă s-a născut Isus.
Și vor aprinde luminițe
Să ardă până dimineață
Vor prinde câteva fundițe
Și globuri albe ca de gheață.
Daniela vrea să o împace
Pe sora ei, cu gândul bun,
Fiindcă nimănui nu-i place
S-o vadă tristă de Crăciun.
Vor fi și lumânări pe tort,
Vor fi și beculețe-n pom,
Vor face-n dormitor un cort,
Se vor juca până adorm.
Când becul din tavan e stins,
Brăduțul parcă are viață,
Ca și cum stele s-au aprins
Ca printr-o vrajă, în verdeață.
Astfel se spune că Isus
Vestit a fost la Betleem
De-o stea aprinsă pe cer, sus,
Pe care azi n-o mai vedem.
”Ce importanță are oare,
Dacă mai mulți sunt fericiți?
Că te-ai născut de sărbătoare,
Când toți creștinii sunt uniți?
E ziua multora, știi bine,
Copii sărmani, copii orfani,
Dar noi cântăm doar pentru tine:
Mulți ani trăiască, la mulți ani!”
001.896
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 198
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina-Monica Moldoveanu. “Crăciunul Ioanei și Danielei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14142886/craciunul-ioanei-si-danieleiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.