Poezie
cartea orelor
1 min lectură·
Mediu
bărbatul abia ivit în lume
este un punct, este un infinit
femeia e o mare și un pămînt
el este momentul și eternitatea
ea este ora scursă prin clepsidră
cînd trec anii ca femeile,
ca mama, ca bunica și ca sora,
bărbatul crește între bărbați
înfige ace de brad în cerul și norii lui
tot mai mari, tot mai mulți
femeia rămîne aceeași
fie că plînge, fie că rîde
el și-așează urechea pe sînul ei
și ascultă ropotul ploii și vînătorii,
sau desenează în gînd ziua de mîine
femeia cînd moare este uneori
doar ea însăși, fără urme de bărbat în trup
bărbatul cînd moare, și numai atunci,
este și femeie
printre toate celelalte
001.648
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina-Monica Moldoveanu. “cartea orelor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-monica-moldoveanu/poezie/14118260/cartea-orelorComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
