Poezie
Corbul
1 min lectură·
Mediu
Ridic altar întru-nchinata zare
Si-ngenunchez umil în fața lui,
Cătând răspuns la eterna-ntrebare
De nu cumva suntem ai nimănui.
Deschid ochi de orb la înaltul din cer
Si-aș vrea o lumină să mă doară,
Cu unghii de ciung sap în mina de fier
Si-s tot unde eram întâia oară.
Un corb albinos parc-aș fi pe pământ,
Furând sinucigaș vânătorul
Ce-abil a ucis și ultimul cuvânt
Ce mai avea importanță: zborul.
002.696
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristina Davidescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 70
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina Davidescu. “Corbul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-davidescu/poezie/1743622/corbulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.