Urbană I
Ia uite, puțin soare, mi-am spus In orașul ăsta în care fiecare zi are altă culoare. Foarte bine, foarte bine, Poate că melatonina îmi va declanșa endorfina ce-mi va face suportabilă călătoria cu
CDCristina DavidescuMărul
Mi-e pasul încă prea încet, Secundele mă prind întotdeauna din urmă, Răscrucile oarbe sunt toate Acolo unde le-am lăsat. (Sau poate e doar una, mereu aceeași?) Cel mai adesea nici nu mai
CDCristina DavidescuLuminile de avarie
Privesc către punctul fix al universului Unde știu că ești Păianjenii de rouă își țes Plasa Intre genele mele Ne căutăm bezmetici Printre îmbrățișări sărate, sordide, disperate Nu mai avem
CDCristina DavidescuComunicat important pentru nimeni
Cum să le spun eu lor că mi-e silă? Mi-aș semna singură foaia de internare Si nici atunci când au făcut-o ei, Nu mi-a plăcut în spitalul ăla mare, Că era întuneric. Doctorii nu înțeleg
CDCristina DavidescuCântec de lebădă
Lasă-mă In colivia mea de aur, Se pare că numai acolo Mai știu să zbor, Mai pot să cânt. Iubește-mă Punându-mi zilnic Simfonii albastre La pick-up-ul care Se învârte Ca o roată a
CDCristina DavidescuIubește-mă tu
M-ai întrebat de ce-mi place mâța asta Neagră. Iți spun acum: Pentru că nu e bleagă. Ea nu mă iubește necondiționat (a iubi – verb de conjugat) Mă provoacă justificat, Imi arată un rost
CDCristina DavidescuImanența
Intr-un iluzoriu regat Al celor mai zălude Muze nude Tu ai fi fost Bufonul lor lipsit de rost. Te-ar fi numit împărat Si te-ar fi încoronat In fiecare zi Cu altă coroană de spini Ca mugurii
CDCristina DavidescuTreceri
Câte mai poți afla In timpul ăsta vâscos In care nimic nu va mai fi ce-a fost? Secundele lui trec lascive Ca niște târfe bătrâne pe care Nimeni nu le mai vrea Si e ideatic lipsită de
CDCristina DavidescuCorbul
Ridic altar întru-nchinata zare Si-ngenunchez umil în fața lui, Cătând răspuns la eterna-ntrebare De nu cumva suntem ai nimănui. Deschid ochi de orb la înaltul din cer Si-aș vrea o lumină să
CDCristina DavidescuAtotștiutorului
Mă-ntreb, gânditorule, de nu-i un păcat Să știi dinainte, făr’ să fii întrebat. Iți curge prin vene un sânge atent La tot ce numești tu adânc – existent. Si știi - albu-i alb, negru-i noapte,
CDCristina DavidescuTie
Te caut prin ecouri de cuvinte Si nu știu de sunt umbră sau lumină, Nu știu dacă-s aducere aminte, Dacă au fost sau dacă or să vină. S-au ferecat cuvintele în luna plină Si-acuma, iată – sunt
CDCristina DavidescuIntrebare
- Ce-a vrut să spună autorul, oare? Vouă, celor născuți în zodia-n care Nimic nu doare. Mirați-vă citeț și nu icniți De-o fi s-aflați că autorul n-are Decât vreo două, trei nimicnice
CDCristina DavidescuAscultă!
Nu-mi lăsa demonii Să te transforme în OD! Nu-i lăsa să-mi ia culorile, Cu alb-negrul lor n-am ce să fac! Geometria e pentru ei, Noi avem rotundul și dacă vrem Putem să-i dăm și colțuri de
CDCristina DavidescuDezordine
M-am săturat să-mi dau răspunsuri La întrebări pe care nu mi le-am pus. Poezia aleargă bezmetică Prin beznă, Vodca se amestecă cu fericirea, Fericirea se iubește animalic cu îndoielile Si naște
CDCristina DavidescuCândva
Ne plimbam goi Prin Siberia Si ne era bine. Sub tălpi se topea Supusă zăpada Si pașii ni se-ncrustau Adânc în tăcere. Ce muzică divină Tăcerea vibrând In privirile
CDCristina DavidescuNu plâng, dorm
Lasă-mă Si du-te Incotro vezi cu gândul Tu, blândul. Aruncă-mi o ultimă privire Inșelătoare Liniștitoare Si spune-mi că nu doare. Să nu-mi fluturi batista, Am auzit că aduce-a despărțire Si
CDCristina DavidescuCălugărița
Mă leagă de tine Cu fire lucii Si lasă-mă să le țes In șase colțuri Si să le dau rotunjime De ou. Te-oi îmbrăca apoi In ele ca într-o crisalidă Translucidă Unind un colț Cu cel De la
CDCristina DavidescuSi dacă?
Fantasme cerești și grotești Mă prind într-un zbor translucid Un zbor al ne-aripii Al ne-trupului Al ne-gândului Si mă poartă către celălalt capăt De după vrere Si de dinainte de
CDCristina DavidescuCe-ai face tu?
Ce-am face dacă, Intr-o clipă de sublim sictir Iubirea și-ar lua Geamantanul cu vise Si s-ar exila Undeva la poli? Am pleca cu toții, cohorte S-o-mpăcăm? S-o înveselim? Am face
CDCristina DavidescuSupradoză
Imi curg păianjeni albaștri prin vene Privirea s-agață de-un gol aburind Driade flămânde mă mușcă alene De buzele-gânduri rămase zâmbind. Se-ntorc toate-acasă în inima spartă In patru bucăți
CDCristina Davidescu###
Vânt prin sălcii, vânt pe ape, Cred că vine de departe Căci aproape Nu-l încape. Duce gând, aduce nori, Suflă duh, cată comori, Liniștea De lângă zori. Duce zi, aduce noapte, Suflă-n
CDCristina Davidescu***
Te-am uitat Si prin urmare trebuie să te fi știut vreodată Si de atunci să fi mers în cerc. Te urăsc Si prin urmare trebuie să te fi iubit vreodată Si de-atunci să fi trăit în cerc. Te
CDCristina DavidescuTe caut
Doare, și doare prea tare Aripa ce nu mai știe zborul Gândul ce nu mai știe visarea Lacrima ce nu mai știe căderea. Lanțul cu zale din piatră Iși caută ploaia Care să-l spargă In cochilii
CDCristina DavidescuRoata
Te caut, te-adun de prin cuvintele Ce-mi străpung auzul Fără vrerea lor, fără știrea mea Ca solarele raze pământul. Unele-mi sună a tine, Altele mă miră și câte unul Mă doare, Dar nu reușesc
CDCristina Davidescu