Poezie
M-a numit om
nu alegem noi
1 min lectură·
Mediu
Mamă, te rog,
Nu mă-nvăța să merg,
Învață-mă să zbor!
Mamă, nu-mi zâmbi
Când vezi că mă târăsc,
Plângi, ca să plutesc!
Mamă, nu-mi întinde mâna
Ca să mă ridici,
Aruncă-ți doar privirea
Și-ai să mă atingi.
Mamă, tu te-ai bucurat
Când împlineam un an,
Iar eu am plâns,
Că n-am zburat!
043.271
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- cristina constantin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 52
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
cristina constantin. “M-a numit om.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-constantin/poezie/204587/m-a-numit-omComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ANANandreea novac✓ cred ca textele sunt destul de puerile , nu am reusit sa gasesc ceva care sa ma sensibilizeze cu adevarat...poate ar trebui sa mai lucrezi ceva..imaginile sunt, dar mai greu e la exprimarea lor....bafta!
0
CC
cel putin aceasta poezie chiar nu o vad puerila, eu personal am investit mult sentiment in ea si nici nu cred ca imi trebuiau cine stie ce expresii sa redau ideea,eu o simt asa simpla si neincarcata. Oricum iti multumesc mult, chiar foarte mult
0
DBAi atins un subiect sensibil: mama. Eu de curind am pierdut-o, asa ca poate am inteles mai mult decit ar putea altii sa vada. E sentiment in poezie si cred ca asta ajunge, desi nu toata lumea va fi de acord. E vorba si de gustul fiecaruia. Succes mai departe.
0
PPIti multumesc pt aceasta poezie... (nu obisnuiesc sa las mesaje lungi)!
0