Poezie
nu din vorbe
1 min lectură·
Mediu
Mi-e teamă de criticul meu,
Că nu va vrea să vadă ce văd eu,
Că nu va înțelege slaba mea făptură,
Că nu-mi va împărți decât o neagră ură.
O ură pentru tot,
Pentru că nu pot,
Să ajung ca tine,
Să gândesc mai bine !
O,tu ! prieten al gândului meu,
Tu imi cunoști simțirea
Cum n-o știu nici eu,
Și orice tresărire-mi trece intâi prin tine,
Iar tu îmi ești atât de dur, de dur, cu mine !
002418
0