Poezie
O nouă zi
din ciclul \" treburile Auricăi\"
1 min lectură·
Mediu
Cum ei îi ardea de șagă,
Se ascunse-n dulăpior.
Vai! de nu ieși domnișoară,
O să leșin, o să mor!
Iar de m-or afla stăpânii,
Că te pierd fiece ziuă,
Ah! pariu că o să-i mânii
De-or să-mi pună pielea-n piuă.
Și mi-or lega cu rășină
Gura plină cu pelin,
Vai! m-or arunca-n grădină,
Să le fiu la câini festin.
O să țiu la poartă calea
Ochilor din drumul mare.
Ah! o să se umple valea
Și-o să mor de rușinare.
O să dorm de mâni pe lemne,
Iar din ceaiuri, plăcințele,
Vai! da-mi-or apoi pesemne,
Numai apă și surcele.
Încă nu m-am măritat,
Mi-au stat boabele-mpărțite.
Ah! m-or face de râs în sat
De n-or vrea pe veci unite.
Iată-i că vin cu necaz…
Sta-mi-ar mintea sub tălpice,
Să n-aud de rău ce-or zice.
N-o să mai scap eu și azi!
022891
0
DB