Poezie
Sonet 113
Pasarea si sarpele - fabula
1 min lectură·
Mediu
Era în miez de toamnă și rugina
Avea ecoul sângeriu în mica
Poiană de pe muntele Furnica,
Când se topea halucinant lumina.
Mă izgonise de acasă frica
De tunete și fulgere la vina
Că șarpele-mi trecuse la vecina
În curte și-i mâncase păsărica.
Din transa rugăciunilor adâncă
M-am deșteptat cu ochiul amorțit
De mângâierea vântului, sperând că
Pot repara tot ceea ce-am greșit,
De pasărea vecinii îmi mănâncă
Reptila care s-a balaurit.
31 mai 2007 (Viena)
001.789
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 76
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Sonet 113.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/248804/sonet-113Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.